Domnule Presedinte Liviu Marian Pop

Sunt *** , secretara la ***** si vreau sa va aduc in atentie unele nemultumiri.
Sa fiu mai concisa o sa prezint punctual cateva probleme:
- din punctul meu de vedere scoala nu mai este scoala ci “ajutor social” . Va veti intreba de ce? Pentru ca prin scoala se acorda o serie de facilitati pentru persoanele defavorizate care nu sunt contorizate si nu li se cunoaste finalitatea , precum si toate masurile de protectie sociala si , nu este firesc. Sa enumer cateva si unde pot , sa dau si solutia:
- alocatiile de stat pentru copii se dau prin scoala pentru a incarca dascalii si serviciul secretariat cu munca in plus(de intocmit tabele si tabelase, comunicari la sfarsit de luna etc). Daca tot exista Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei de ce nu s-ar ocupa acesta de ele? De la varsta de 18 ani mai inteleg sa se ceara comunicari de la scoala daca urmeaza o forma de invatatmant sau nu. Oricum alocatia nu este un stimulent pentru a vin la scoala pentru cei care nu doresc.
- ajutorul pentru achizitionarea unui calculator (EURO 200)- sunt bani aruncati in vant pentru ca nimeni nu a facut un studiu sa vada ce impact are acest ajutor asupra stimularii invatarii la elev. De acest ajutor beneficiaza de regula elevii ai caror parinti sunt plecati in strainatate si care si-au lasat documentele rudelor pentru a le intocmi tor felul de dosare. Cei care muncesc pe branci in tara si au un venit/membru de familie declarat (pana in 150 lei) nu beneficiaza pentru ca au venit.Cine controleaza daca mai au calculatorul achizitionat, daca il utilizeaza si cu ce i-a ajutat la progresul scolar? NIMENI. Solutia mai buna ar fi dotarea si functionarea unui laborator de informatica in fiecare scoala, supravegheat de personal de specialitate, cu acces al elevilor pe durata intregii zile si cu anumite site-uri parolate.
- bani de liceu – o gaselmita pentru a atrage elevii la scoala dar multi dintre ei pe parcursul anului pierd acest drept din cauza absentelor nemotivate.Deci…. nici aici nu stam prea bine. Dar…… din nou suntem sclavii copiilor si ai parintilor . Trebuie sa muncim pe branci cu mormane de hartii, machete, drumuri la judet pentru confirmari de date, monitorizari absente, state de plata pentru ca ei sa primeasca bani (chiar daca parintii sunt plecati sau acasa au gater sau atelier de tamplarie , venitul lor este 0 pentru ca la FISC nu figureaza cu activitati iar Primaria nu are interes sa gestioneze situatia persoanelor plecate in strainatate).
- rechizite scolare / – din nou tabele si tabelase , adeverinte , mormane de hartii. Solutia : Dascalul de la clasa este in masura sa stabileasca cine ar fi in drept sa primeasca, pe baza unui simplu tabel pe clasa. Dascalul este cel care stie cel mai bine elevul care nu are posibilitati pentru a-si cumpara cele necesare la scoala.
- ajutoarele pentru protectia sociala . Suntem asaltati de parinti pentru adeverinte de: alocatie complementara, ajutor social, ajutor incalzire, si te miri ce ajutoare vor mai inventa , cu specificatia daca au bursa sau nu. Sa nu uitam ca in scoala cuantumul bursei este mic si nu ar trebui luat in calcul la aceste ajutoare. Poate ca scotand aceste ajutoare romanul ar invata ca trebuie sa si munceasca si l-ar constientiza ca scoala este pentru instructie si educatie. iar dascalul trebuie privit ca o “icoana” si nu sfidat si tratat cu superioritate de cei ai caror odrasle beneficiaza de ajutoare serioase prin unitatea scolara.
Muncind pentru intocmirea ac tot felul de hartii care de fapt incurajeaza lenea la romani, dascalul nu-si poate desfasura activitatea cum ar trebui . In timpul liber in loc sa se pregateasca pentru a doua zi sau sa organizeze actiuni de socializare, actiuni extrascolare benefice pentru copii , trebuie sa intocmeasca tone de hartii pentru elevi si pentru portofoliul personal.
Nu stiu ce model avem la baza dar activitatea dascalului este cuantificata in “numarul de piese la dosar” . Cel care are nenorocul sa aiba o clasa slab inzestrata de la Mama Natura si munceste pe branci nu are timp de hartii si atunci………. nu primeste gradatie de merit ca nu are piese la dosar, nu intruneste punctajul pentru ca nu are rezultate la olimpiade sau concursuri scolare, etc.
Poate considerati ca nefiind dascal nu sunt in masura sa ridic aceste probleme, dar fiind in sistem stiu cu ce ne confruntam zilnic cadrele didactice.
Un alt aspect pe care vreau sa-l prezint este cel privind incarcarea sistemului. Daca am scutura un pic sistemul, daca s-ar verifica efectivele de elevi in teren si nu din statistica mai mult ca sigur ca nu am avea de ce ne plange ca sunt posturi neacoperite in invatamant. Disparand o serie de posturi care figureaza doar in statistici si mai putin la fata locului , s-ar face economii frumusele care ar ajuta la retribuirea dascalului in raport cu munca depusa si ar fi mai atractiva munca in invatamant .
Ar mai fi multe de spus, de semnalat dar pentru ca intre timp mi-a mai trecut supararea, cred ca ajunge.
Multumesc pentru rabdare si sper ca din ce am prezentat mai sus, sa fie o sursa de inspiratie in discutiile pe care le aveti cu reprezentantii MEdCT.

La varste mici, multi copii au potentialul de a deveni foarte inteligenti. Care sunt greselile sistemului de educatie si ce se poate face pentru a avea mai multi adulti creativi si capabili sa raspunda provocarilor societatii?

Pentru ca nu sunt incurajati sa-si descopere abilitatile si sa le dezvolte, talentul lor se pierde.

Abilitatile copiilor sunt cel mai adesea descoperite de parintii sau de profesorii lor la varste destul de mici. De atunci ar trebui sa inceapa si programul de cultivare a acestora. Dar cum sistemul educational romanesc nu incurajeaza o dezvoltare care sa puna accent pe pasiunile lor, parintii trebuie sa-i indrume pe micuti catre programe educationale speciale.

Multi copii cu potential

Florin Colceag, presedintele IRSCA Gifted Education, organizatie non-profit care se ocupa de descoperirea si dezvoltarea potentialului copiilor si tinerilor printr-o educatie de excelenta, spune ca „prin „gifted education” se respecta natura divina a omului si nu omul-marfa, omul de consum. Noi promovam omul creator, cel capabil sa-si dezvolte potentialul”.

Desi in Romania nu exista o statistica a numarului copiilor cu inteligenta peste medie, presedintele IRSCA Gifted Education spune ca exista foarte multi copii care au potential.

„Datele ultime aratau ca in Romania existau aproximativ 4% copii cu inteligenta deosebita, insa plaja celor care au potential si nu si l-au dezvoltat din cauza limitelor impuse de familie, scoala si societate arata de fapt un procent mult mai mare”, mentioneaza acesta. Colceag este de parere ca la varstele mici procentul este cu mult mai mare. „La 2-3 ani, peste 70% dintre copii au potential. Din pacate insa exista mecanisme infailibile de descurajare a acestora.

La sfarsitul clasei I, majoritatea copiilor au rezultate excelente, in scoala generala raman cate trei-patru pe clasa si apoi trei-patru pe liceu”, completeaza el.

Sperante de viitor

O parte din vina apartine sistemului educational romanesc, care nu incurajeaza creativitatea si abilitatile practice ale elevilor, care ofera aceleasi materii pentru toti copiii si care nu le permite acestora sa-si dezvolte pasiunile.

Desi la nivelul ministerului exista Centre regionale pentru tineri capabili de performanta, activitatea acestora este mult prea restransa.
„Sistemul educational romanesc are elementele componente. Avem o traditie in spate care a crescut spontan cu sistemul romanesc, dar care nu a fost pana acum corelata cu studiile de specialitate si modulele de formare profesionala.

Faptul ca avem in acest moment centre de excelenta, scoli de arta, orientate pe pasiune, cum sunt cele de arhitectura ori informatica, concursuri pe discipline, o retea de profesori recunoscuti pentru devotamentul si capacitatea lor profesionala reprezinta punctul forte in dezvoltarea unui program educativ”, explica Florin Colceag.

Ce lipseste atunci? „Lipsesc in acest moment cursurile de pregatire profesionala a cadrelor didactice, pedagogia noastra traditionala fiind invechita si ineficienta, ne lipseste un cadru organizat pentru preluarea in programe de pregatire individuala a copiilor cu abilitati deosebite si capabili de performanta inalta.

Ne lipseste o curricula adecvata dezvoltarii abilitatilor acestor copii, ne lipsesc programele axate pe dezvoltarea acestor abilitati care sa fie prinse intr-un cadru legal si institutional”, adauga presedintele Gifted Education.

Talentul trebuie sustinut de programe speciale

Majoritatea parintilor cred ca au cel mai frumos si cel mai destept copil. Cum descoperiti daca acesta are intr-adevar abilitati deosebite si cum faceti sa si le dezvolte?

Florin Colceag, presedintele IRSCA Gifted Education, spune ca exista mai multe forme de identificare a copiilor cu abilitati deosebite. „Cea mai buna este interesul lor foarte crescut pentru ceea ce inseamna inaltul nivel de competitivitate. Ei sunt mari consumatori de informatie pe domeniile lor de pasiune”, spune Colceag.

Acesta adauga faptul ca exista insa si alte sisteme de identificare bazate pe teste psihometrice care permit identificarea nivelurilor inalte chiar si la copiii care nu au rezultate foarte bune, ei suferind anterior un proces de descurajare care i-a facut sa nu mai aiba incredere in fortele proprii.

Dornici de cunoastere

Psihologul Paula Irimia spune ca parintii isi pot da seama daca un copil are o inteligenta ce o depaseste pe cea a celorlalti copii de varsta lui prin faptul ca primii au o sete de cunoastere nestavilita si o curiozitate intelectuala remarcabila

„Pun intrebari aproape tot timpul, isi doresc sa invete sa scrie si sa citeasca inca de timpuriu, au o extraordinara capacitate de concentrare atunci cand ceva le starneste interesul, studiaza si vad o problema in toata profunzimea si complexitatea ei, sunt preocupati de subiecte filosofice, morale, politice, cauta compania adultilor pentru ca astfel au posibilitatea sa discute despre subiecte care ii preocupa si sa afle raspunsuri la intrebarile lor”, adauga psihologul.

O educatie speciala

Pentru ca au abilitati deosebite, acesti copii trebuie sa primeasca o educatie speciala pentru a se dezvolta total si a-si pune in valoare abilitatile. „Ritmul dezvoltarii lor intelectuale este mult mai alert; ii depasesc cu mult pe cei de varsta lor si nivelul programei scolare. E pacat sa fie obligati sa se adapteze unui ritm lent si sa nu-si valorifice intregul potential de care dispun”, crede Paula Irimia.

Presedintele IRSCA Gifted Education subliniaza si el acest lucru, mentionand ca, pentru cultivarea abilitatilor sale, copilul este mai bine hranit intr-un mediu competitiv cu alti copii cu niveluri apropiate de inteligenta. „Pe de alta parte, pentru integrarea sociala este dezirabil ca acesti copii sa fie prinsi in programe comune cu toti copiii.

Pentru aceasta, sistemele educative care sunt concentrate pe dezvoltarea dotarii intelectuale, artistice, fizice a copiilor sunt in asa fel concepute incat sa nu ii izoleze, sa nu ii eticheteze ca fiind supradotati si sa le lase libertatea unei integrari sociale normale, fara tensiuni provocate de eticheta „supradotat>„, completeaza profesorul Florin Colceag.

Depasirea problemelor

Copiii cu o inteligenta deosebita au un ritm al dezvoltarii intelectuale mult superior celor de varsta lor. Psihologul Paula Irimia spune insa ca nivelul dezvoltarii afective si relationarii sociale este de obicei corespunzator varstei lor reale.

„Copilul inteligent este un copil foarte sensibil, iar aceasta trasatura il poate afecta. Are o dificultate in a-si face prieteni, pentru ca jocurile si preocuparile lor nu il prea atrag. Este inclinat sa se izoleze de ceilalti copii pentru ca se simte neinteles si e frustrat”, spune psihologul.

Acesti copii se confrunta insa cu mai multe probleme. Chiar si la scoala ei pot fi marginalizati si tratati diferit pentru ca nu urmeaza acelasi mod de invatare ca si colegii lor.

„Am contacte din partea parintilor care imi semnaleaza reactii dure la adresa copiilor performanti care depasesc capacitatile de gestiune ale unui profesor mediocru. Acestia sunt deseori victimizati pentru ca nu sunt intelesi, pentru ca pot avea un stil de invatare diferit si nu sunt secventiali in raspunsuri, nu raspund bine la redarea mot-a-mot a informatiilor, ei sunt creativi in ceea ce dezvolta”, apreciaza presedintele IRSCA Gifted Education.

Solutia oferita de acesta este un program sustinut de cursuri de pregatire profesionala pentru profesori. „O buna parte dintre profesorii care isi iubesc meseria se asociaza acestor programe de pregatire pentru a-si imbunatati performantele. Autonomia scolilor va aduce, de asemenea, o concurenta educationala si cele mai performante scoli vor atrage cei mai performanti elevi si fondurile cele mai importante, acesta fiind un alt motiv de marire a standardului profesional al cadrelor didactice”, incheie Florin Colceag.

ADEVARAT SAU FALS?

Mituri despre copiii supradotati

> Copiii cu o inteligenta peste medie sunt cei care se evidentiaza la scoala. Copiii care au capacitatea de a invata mai repede isi pierd repede atentia daca nu pot descoperi lucruri noi. Acestia se inchid in ei si pot ajunge sa aiba probleme de comportament.

> Copiii supradotati trebuie sa urmeze acelasi sistem educational ca si ceilalti de varsta lor. Chiar daca trebuie sa interactioneze cu cei de varsta lor, asta nu inseamna ca ei trebuie sa urmeze si acelasi tip de cursuri. Ei nu trebuie totusi sa fie etichetati drept foarte inteligentiI si mai putin inteligenti. „Copilul trebuie invatat si incurajat sa relationeze cu cei de varsta lui, sa-si controleze emotiile si sa-si dezvolte „capitalul” de incredere in sine”, spune psihologul Paula Irimia.

> Copiii cu o inteligenta peste medie nu au nevoie de un program special. Acesti copii trebuie sa se pregateasca alaturi de cei cu o inteligenta apropiata de a lor.

FRACTURA

Cateva greseli ale sistemului educational romanesc

> Educatia este centrata pe curricula si pe profesor, nu pe dezvoltarea abilitatilor naturale ale elevilor. Este utilizat cu predilectie un stil de predare bazat pe reproducere, iar elevii care au gandire creativa si nu reproductiva sunt demotivati.

> Evaluarile se realizeaza inexact, nu sunt structurate pe dezvoltarea abilitatilor elevului si pe progresul sau academic. Confuzia asupra propriilor performante duce la lipsa de interes fata de scoala si in consecinta la scaderea calitatii in educatie.

> Cariera didactica a profesorilor este plata, fara perspective de viitor. Educatia nu mai este un domeniu atractiv pentru majoritatea profesorilor cu initiativa si dinamism, cu spirit antreprenorial si reformist.

> Curricula este orientata spre trecut. Ea este elaborata fara norme precise, orientate spre dezvoltarea potentialului elevilor, deseori fara aplicabilitate practica directa si fara mijloace corespunzatoare de ridicare a interesului elevilor.

Concentrarea pe acelasi tip de curricula, fara deschiderea de noi domenii la alegerea elevilor, lipsa de transferabilitate a creditelor de pe alte curicule, lipsa de trasee individualizate de educare a elevilor duc la o cultura generala slaba si o aplicabilitate practica a acestei culturi aproape nula.

> Dezvoltarea paralela a unui sistem de meditatii acasa, pe banii familiilor si nu pe cheltuiala bugetata de stat. Astfel, interesul in clasa scade si creste stresul elevilor care nu sunt meditati. Meditatiile consuma timpul liber al copiilor, lucru care poate avea consecinte asupra sanatatii fizice a acestuia. De asemenea, meditatiile consuma nejustificat resursele financiare ale familiilor, cu scaderea deseori a nivelului de trai a acestora.

> Inexistenta cluburilor si a cercurilor de elevi in care acestia sa-si dezvolte pasiunile de cunoastere. In acest fel apare autoeducatia prin alte mijloace decat scoala, prin mass-media si internet, prin scoala strazii sau a stadionului, prin experienta directa. Din aceasta cauza exista o tendinta ca tinerii sa paraseasca tara si de a pleca in locuri in care spera la un mediu de cultivare a personalitatii mai bine definit.

> Slaba insertie pe piata muncii in domeniile pregatite in scoala. Acest lucru duce la slabirea prestigiului si performantelor scolilor care nu pot sa se faca cunoscute. Una dintre consecinte este orientarea tinerilor capabili catre scoli straine care sunt cunoscute si a caror diplome au valoare de piata.
Sursa: IRSCA Gifted Education

DEFINITII

Ce inseamna, de fapt, „copil supradotat”?

> „Copiii capabili de performanta inalta sunt cei identificati de persoane autorizate ca avand realizari si aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, izolate sau in combinatie: capacitate intelectuala generala; aptitudini academice specifice; gandire productiva sau creativa; abilitate in leadership; talent pentru arte vizuale sau scenice; aptitudini psihomotrice”. (Raportul Marland, 1971, Comisia de Educatie a Congresului SUA)

> „Supradotarea reprezinta un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime de experientele obisnuite furnizate de scoala”. (Special Education Information Handbook, Toronto, Ministry of Education, Ontario, 1984)

> „Comportamentul aptitudinal inalt reflecta o interactiune intre trei grupuri fundamentale de trasaturi umane: aptitudini generale si specifice supramedii, niveluri inalte de angajare in sarcina si niveluri inalte de creativitate. Copiii dotati si talentati poseda sau sunt capabili sa dezvolte acest compozit de trasaturi, ei au nevoie de o larga varietate de ocazii si de servicii educationale care nu sunt oferite de obicei de programele educationale curente”. (J.S. Renzulli, 1990)

Sursa: Centrul de Excelenta pentru Elevi Capabili de Performante Galati

Toti copiii sunt inteligenti. Cum ii prostim?
28 Octombrie 2007
Emilian Isaila

Ceea ce banuiam de multa vreme a confirmat profesorul Florin Colceag: 70% dintre copiii de pana la trei ani au potentialul de a-si dezvolta o inteligenta peste medie.

Exagerand putin, a spune ca toti copiii sunt inteligenti e un adevar. Responsabilitatea pentru pierderea acestei importante resurse apartine parintilor si celor care administreaza sistemul de educatie.

Cred ca scoala romaneasca distruge inteligenta si talentul copiilor. E sufocata de un determinism invechit, iar invatatorii si profesorii ii trateaza pe toti la fel si, in continuare, daca nu esti bun la aritmetica, n-ai nicio sansa.

Sistemul eronat prin care se face admiterea la liceu, luand in calcul mediile din clasele 5-8, nu face decat sa incurajeze mediocritatea si spaga profesorilor.

E ceva fundamental gresit in educatia din Romania. Ganditi-va cinci minute la cat de nefericit e un copil obligat sa ia calificative maxime la toate materiile. Chiar ati vrea sa fiti parintii unui pusti care-si petrece intreaga zi intre patru pereti? Cum puteti sa fiti mandru de un copil care invata cel putin zece ore sau mai mult pe zi – sase la scoala, doua la meditatii si doua, lectii pentru a doua zi? Mi se pare nesanatos si ca in programa scolara sunt doar doua ore de sport pe saptamana, una de desen, una de muzica si niciuna de dans, de film sau teatru. Mi se pare nesanatos ca un copil sa-si petreaca ziua in casa, iar seara, istovit dupa zece ore de invatat, sa esueze in fata televizorului sau a calculatorului. E o nebunie. Acel copil e condamnat la nefericire.

Acest sistem de gandire a educatiei, profund gresit si adanc ancorat in societate, nu face decat sa distruga pe banda rulanta viitorul unor oameni.

La limita, in Romania de azi, un copil care nu stie sa scrie sau sa citeasca, dar a facut sport, sa zicem fotbal, vreme de 16 ani, are mai multe sanse de reusita in viata decat unul care a invatat de-a rupt aceeasi perioada de timp. Ca sa nu luam in calcul si faptul ca primul mai are si o sanatate de fier. Nu e normal. Nu asta inseamna o educatie armonioasa.

Cred ca parintii ar trebui sa protesteze si sa respinga acest sistem, sa renunte la meditatii, sa faca presiuni asupra inspectorilor scolari ca sa relaxeze programul elevilor. Numai astfel acestia din urma vor avea o sansa in viitor, numai astfel vor putea sa descopere ce le place cu adevarat sa faca, numai astfel vor putea evolua si vor deveni oameni liberi, stapani pe destinul lor. E mult, e putin?

Sursa: www.evz.ro

A fost odatã ca-n povesti
Pe malul Dâmbovitei
Pe unde foarte des gãsesti
Mirosul slibovitei
Un renumit bãrbat de stat
Cu pieptul lat de nemes
Ce rãspundea pe la palat
La numele de Remes
si era unu’ în guvern
Vã jur! Nu-i fãcãturã
Dar dânsul se credea etern
sef, la agriculturã
În umbra falnicelor bolti
C-un ziarist stãteam
Când, la o masã într-un colt
Se-aseazã cu Avram
Acesta, smecher mititel
Cu râsul lui Birlic
Îsi vârã mâna-n sân la el
si scoate iute-un plic
Traian si Remes cum v-am spus
L-apucã pe sub masã
Se uitã-n jos, se uitã-n sus
Mai nu vrea, mai se lasã
Avram vorbea codificat
Nu-ntelegeai o vorbã
Ba pomenea de-un sef de stat
Ba o dãdea pe Ciorbã
Ministru-n morse rãspundea
Ciocnind douã pahare
În cercuri aerul rotea
Cuprins de-asa lucrare
si din adânc necunoscut
Venea încet-încet
Un tip distins, cam încrezut
Era de la Parchet
,,Din sfera mea, aici la voi
Venii tocmai de-acasã
Ia scoateti iute amândoi
si însirati pe masã
Tot ce-n serviete ati dosit
(Ciudat! Nu vorbea tare)
De-asemeni, scoateti negresit
Ce-aveti prin buzunare!’’
Povestea abia acu s-a-ncins
E zarvã si tam-tam
Traian cãzu sau fu împins
Din sânul lui Avram
Acesta mic, însã viteaz
La fel ca un cocos
Rãspunde ,,ia nu face caz
Am drob si caltabos’’
,,si-n plic, acolo oare ce-i?’’
Traian, plângând, sughitã:
,,Sunt bani de la nepotii mei
I-am luat din punugulitã!’’
Priveste poza lui Cãlin
De jos, în tot înaltul
,,Ce-ti pasã tie chip hain
Dac-oi fi eu sau altul
Mi-ai spus ,,te du!’’ si iatã, plec
Mã sperie ancheta
Pe la palat n-o sã mai trec
Sã-ti vãd motocicleta’’

Autor: Studenta Loredana Cristea din Maramures.
A fost postata pe siteul Antena3 la Sinteza zilei.
Este cea mai “originala” sinteza a scandalului CALTABOSUL

Sindicalistii din invatamantul maramuresean au peste 150 de procese castigate in instanta. Cu toate acestea, dascalii nu si-au primit drepturile dobandite in sala de judecata, pentru ca sentintele nu au fost aplicate. Dascalii maramureseni nu s-au descurajat si se pregatesc pentru alte procese.
Desi exista si sentinte definitive pronuntate inca din lunile mai-iunie, dascalii nu s-au putut bucura de drepturile salariale ce li se cuvin. Sindicalistii din invatamant ii considera vinovati in primul rand pe reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, din vina carora nu s-au pus in aplicare sentintele definitive.

Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a declarat ca incepand de marti va trimite la toate scolile cereri scrise pentru aplicarea sentintelor. Directorii unitatilor de invatamant ar trebui sa se conformeze in termen de 15 zile de la primirea cererii scrise, in caz contrar, acestia riscand sa primeasca amenda penala sau sa faca inchisoare de la 3 la 6 luni.

”In termen de 15 zile, cei care ar trebui sa se sesizeze ar trebui sa faca demersurile necesare pentru punerea in aplicare a sentintelor. Conform Codului muncii, noi trimitem cereri scrise la scoli, iar daca in termen de 15 zile nu se pun in aplicare sentintele, acest lucru inseamna inchisoare de la 3 la 6 luni sau amenda penala”, a subliniat Liviu Pop.

El a mai aratat ca SLI Maramure a declarat ca sunt pe rol circa 600 de procese, in 200 de unitati scolare existand probleme cu acordarea salariului minim de 880 de lei.

De asemenea, sindicalistii vor intenta si alte procese unitatilor scolare unde nu este aplicata Legea 220, conform careia, profesorii cu gradul didactic unu ar fi trebuit sa beneficieze de la 1 ianuarie 2007 de o majorare salariala de 10 %. ”Majorarea a fost aplicata in doar 20 % din unitatile scolare, iar in 160 de scoli nu este aplicata legea. Noi vom actiona in instanta scolile, pentru ca dascalii sa primeasca diferentele salariale pentru ianuarie-septembrie 2007”, a mai spus Liviu Pop.

Sindicalistii din invatamantul maramuresean vor intocmi o baza de date cu toate firmele care au executat in acest ans lucrari de reabilitare la scolile din judet. Baza de date este necesara, spun ei, pentru ca la licitatii sa nu mai fie selectate firmele care au realizat lucrari de reparatii de mantuiala.
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a anuntat ca va cere reprezentantilor unitatilor administrativ teritoriale toate datele referitoare la sumele care au fost primite in acest an pentru lucrarile de reparatii la scoli, dar si numele firmelor care au executat investitiile.

”Vrem sa vedem cat a dat comunitatea locala si cati bani au venit de la ministerul educatiei. Vrem sa formam acea baza de date cu puncte slabe si puncte tari. De ce sa nu scoatem in fata firmele care au lucrat bine si nu sunt probleme? La fel si firmele care au lucrat prost. Sunt primarii care nu organizeaza licitatii, pe considerentul ca au un miliard in cont si nu le ajung banii pentru reabilitarea scolii, si sunt primarii care au un miliard si fac lucrari de zece miliarde”, a afirmat Liviu Pop.

El a mai spus ca in foarte multe cazuri, lucrarile realizate la scoli lasa de dorit si ca exista cazuri in care apar probleme, inainte de expirarea termenului de garantie al lucrarilor. Liderul de sindicat a refuzat insa sa dea un exemplu concret de scoala unde lucrarile au fost facute de mantuiala.

Pop s-a referit doar la o scoala din Coltau unde au aparut probleme dupa doi ani de la executarea lucrarilor. Sindicalistul a mai aratat ca cineva ar trebui sa monitorizeze lucrarile pentru a se evita situatiile in care neregulile apar inainte de expirarea termenului de garantie.
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8639

Sindicalistii din invatamantul maramuresean sunt indignati dupa ce au aflat cu surprindere de decizia luata de Ministerul Educatiei de a amana lansarea, spre dezbatere publica, a pachetului legislativ referitor la proiectele Legii invatamantului preuniversitar si a Statului personalului didactic. Presedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop: “Consideram ca este inadmisibil ca, dupa negocieri lungi si dificile cu partenerii sociali pe marginea acestor proiecte de legi, sa se ia o asemenea decizie, pe baza unor motivari pe care le consideram puerile”. Sindicalistul mai arata ca de peste 17 ani sistemul de invatamant are nevoie de o reforma reala si, din pacate, prin decizia de amanare a lansarii in dezbatere publica a acestui pachet legislativ, reforma este clamata doar la nivel declarativ, nedorindu-se ca aceasta sa devina realitate. “Jocul meschin al unor politicieni de mucava care, prin deciziile luate, se opun reformei in sistemul educational, nu face altceva decat sa sacrifice, in continuare, noi generatii de elevi si pe cei care au menirea sa-i formeze”, se arata intr-un comunicat al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
http://www.informatia-zilei.ro/BM/ultima.htm

Ieri, la Colegiul National “Vasile Lucaciu” din Baia Mare a fost marcata Ziua Internationala a Bibliotecii Scolare, in cadrul Zilei metodice a bibliotecarului scolar. La acest eveniment au fost prezente bibliotecarele din judet, precum si Delia Pop, director C.N. “Vasile Lucaciu” din Baia Mare, Diana Ionescu, secretar Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Filiala Maramures, Valentina Todoran, inspector de limba romana, precum si Liviu Pop, lider SLI Maramures.

* A fost organizata o expozitie de carte cu vanzare

“Am dorit sa atragem atentia profesorilor si elevilor asupra importantei pe care o are biblioteca scolara. Am incercat de-a lungul anilor scolari sa ii angrenam pe elevi in diverse proiecte, prin care sa le starnim dorinta pentru lectura avand in vedere ca au la dispozitie internetul care ii atrage pe tineri mai mult decat cartile. Trebuie sa echilibram balanta”, ne-a spus Diana Ionescu, secretar al Asociatiei Bibliotecarilor din Romania, Filiala Maramures. Dupa ce a fost prezentata evolutia, precum si importanta bibliotecilor scolare, cei prezenti au adresat intrebari liderului de sindicat, pe linie de invatamant. De asemenea, elevele din clasa a IX-a au amenajat in incinta Colegiului o expozitie de carte cu vanzare. Fetele au recunoscut ca nu au prea mult timp liber la dispozitie pentru a lectura o carte, mai ales ca pe Internet reusesc sa afle mult mai rapid informatiile dorite. Cu toate acestea, se implica ori de cate ori au ocazia in proiectele derulate la scoala. Andrei Lazar, elev in clasa a XI-a A, a realizat unele desene reprezentative despre importanta cartii.

http://www.informatia-zilei.ro/BM/bm/2007/23.10.07bm/ultima.htm

Modul in care s-a derulat programul de reabilitare a unitatilor scolare din judet ramane principala preocupare a sindicalistilor din invatamant. Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) Maramures intentioneaza sa realizeze o baza de date cu lucrarile de reabilitare a unitatilor scolare din judet si firmele care le-au executat. Presedintele SLI Maramures, Liviu Pop, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca va solicita fiecarei primarii din judet sa comunice sindicatului sumele alocate de administratiile publice locale pentru reparatiile la scoli, sumele primite de la Ministerul Educatiei, precum si firmele care au executat lucrarile la scoli. Asta pentru ca, in opinia sindicalistilor, banii au fost multi, dar nu in toate cazurile s-au facut lucrari de calitate.

* Lucrari mai scumpe ca in Occident

Conducerea SLI vrea sa faca o baza de date cu firmele care au executat lucrarile la scolile din judet. “In multe cazuri lucrarile executate de unele firme lasa de dorit. Nu vreau sa dau exemple concrete deocamdata, pentru ca astept sa centralizam datele pe care le vom primi de la autoritatile locale. Mai mult, sunt scoli la care inca se mai lucreaza. Dar in unele cazuri sunt institutii care s-ar putea sesiza, cum este Curtea de Conturi sau Garda Financiara. Am observat un lucru paradoxal: avem lucrari licitate mai scumpe ca in Occident. Insa nimeni nu monitorizeaza cine a facut lucrarile si astfel la scurt timp apar problemele, cum s-a intamplat, de exemplu, cu Scoala din Coltau”, a subliniat Liviu Pop. In opinia liderului de sindicat, lucrarile ar trebui monitorizate de cei responsabili, mai ales ca acestea au, in mod normal, termen de garantie. “Sunt primarii care nu au organizat licitatii pentru executarea lucrarilor de reabilitare a scolilor desi aveau in cont 1 miliard de lei vechi, iar altele, care aveau aceasta suma de bani alocata, au facut lucrari a caror valoare este de 10 ori mai mare”, a adaugat liderul de sindicat.
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/actual.htm

Sindicalistii din invatamant ameninta cu organizarea unor forme de protest datorita hotararii autoritatilor de a elimina sumele necesare pentru acordarea biletelor de odihna in decursul anului viitor. Liderii de sindicat sunt hotarati ca, in cazul in care nu se va reveni asupra deciziei, sa notifice institutiile internationale asupra acestei forme de discriminare si sa recurga la toate formele de protest legale, inclusiv greva generala.
“Protestam vehement fata de excesul de putere al Guvernului Romaniei care, prin proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008, a anulat dreptul la bilete de odihna al salariatilor bugetari, fara sa tina seama ca acestea reprezinta un drept acordat prin lege. Mai mult, guvernul a luat aceasta decizie fara a avea acordul confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national si cel al federatiilor ce reprezinta salariatii bugetari”, a declarat presedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop. Liderul de sindicat este de parere ca eliminarea biletelor de odihna este o noua discriminare prin care Executivul nu face decat sa prejudicieze cea mai defavorizata categorie socio-profesionala de bugetari – personalul din invatamant. “Lipsa de respect a cabinetului Tariceanu fata de salariatii din invatamant a depasit orice limita prin neacordarea biletelor de odihna, in timp ce pentru functionarii guvernamentali s-a prevazut un nou privilegiu: acordarea tichetelor cadou de patru ori pe an, de Pasti, Craciun, zi onomastica si cea de nastere”, a mai aratat Liviu Pop.

Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm

În urmã cu câtiva ani, Nicolae Boitor, directorul adjunct al Directiei Generale de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Maramures, era protagonistul unui scandal ce a fost intens mediatizat la vremea respectivã. Acesta era acuzat cã si-a construit vila cu ajutorul copiilor si cu bunuri sustrase din centrul de plasament. Unii dintre copiii educati de directorul adjunct au sustinut cã au fost si bãtuti de cãtre acesta. Anii au trecut, scandalul a fost uitat, Boitor nu mai este seful respectivului centru de plasament, ci director adjunct la DGASPC, iar Centrul de Plasament Copii cu Deficiente Gârdani a fost transformat în Scoala pentru Copii cu Deficiente. Cu toate acestea, un lucru a rãmas constant: copiii continuã sã munceascã, însã nu la director, ci la profesori.
Dacã faci un tur al satelor maramuresene în aceastã perioadã, ai tendinta sã crezi cã sunt pãrãsite. E vremea culesului si rare sunt curtile în care mai zãresti vreun gospodar. În Gârdani, situatia este valabilã si în cazul elevilor. Rare sunt zilele de toamnã în care elevii sunt prezenti la ore. În respectiva comunã se pare cã e o traditie ca minorii sã munceascã.
„Pãi, nu e nimic nou. Copiii ãia merg si la oameni în sat la cules. Si profesorii i-au mai dus. Acuma nu stiu sigur care e treaba, dar mai demult au mers la lucru pe la domni”, spune o bãtrânicã din Gârdani. Afirmatiile ei sunt sustinute si de douã eleve ale Scolii pentru Copii cu Deficiente, pe care le întâlnim pe strãduta ce duce la unitatea de învãtãmânt. „Da, mai mergem din când în când. Oricum, nu mai e ca înainte. Domnu’ director nu îi lasã sã ne ducã la cules. I-a certat. Numai când e el plecat face fiecare ce vrea. A fost la Baia Mare si nu am fãcut ore deloc. Am stat în curte, ne-am plictisit. Eu am fost la cules de struguri la unul dintre profesori. Nu vreau sã le spun numele. Mergeti în curte si întrebati si alti copii”, spune una dintre fete.

• Directorul dezminte acuzatiile

Poarta scolii este larg deschisã. La intrare, nici urmã de portar. În curtea scolii sunt doar câtiva copii care se ceartã din nu stiu ce cauze. La intrarea în clãdirea principalã, un bãrbat cu niste fise în mânã dã niste indicatii unor profesoare. Bãrbatul s-a dovedit a fi tocmai directorul Scolii pentru Copii cu Deficiente, Gheorghe Chivu. Acesta nu recunoaste initial cã elevii au muncit sau chiar mai muncesc la unii profesori. „Eu cred în constiinta oamenilor si nu cred cã au existat cazuri în care copiii sã meargã la muncã la profesori. Dacã s-a întâmplat, probabil a fost în timpul liber sau sâmbãta. Eu le-am atras atentia, sub toate formele, sã nu ia copiii din activitatea scolarã. Le-am spus sã nu-i ducã nicãieri. Acum eu nu am fost la vreun coleg acasã, sã-l urmãresc, sã vãd ce face sau unde are el pãmânt. Bineînteles cã mai sunt cazuri în care copiii muncesc, dar asta cu acordul pãrintilor. Uneori mai fug la muncã în sat. Preferã sã câstige un ban decât sã învete. În perioada culesului sau când apar ciupercile, o zi vin si trei nu”, povesteste directorul Chivu. Acesta recunoaste cã elevii au muncit la recoltatul cartofilor din grãdina scolii. Însã, munca de o orã, prestatã de copii, a fost consideratã orã de atelier. Gheorghe Chivu spune cã astfel elevii învatã si altceva. Învatã cum sã culeagã cartofii si cum sã-i sorteze. Cât despre faptul cã la Gârdani nu s-a fãcut scoalã timp de aproximativ douã sãptãmâni, directorul spune cã sunt doar speculatii si afirmatii ireale. Elevii care bântuiau prin curtea scolii asistau de fapt la ora de matematicã în aer liber. Profesorii au profitat de ultimele zile însorite si i-au învãtat sã socoteascã cu ajutorul ghinzilor si al castanelor.

• Elevii recunosc cã muncesc

În timp ce ieseam din clãdire, am zãrit un grup de elevi stând la umbra unui copac, tolãniti pe iarbã. Mã gândesc cã este una dintre acele ore în aer liber si decid sã asist si eu. Însotitã de director, mã îndrept spre grupul vesel. Problema a fost cã, la locul cu pricina, nu era prezent niciun dascãl. Directorul, vãdit jenat de întâmplare, încearcã sã explice cã doi dintre elevi au fugit de la ore si acum s-au întors. Dar ceilalti din jurul lui, oare ce orã or fi având? Intru cu ei în discutii, asistatã în continuare de director, si îi întreb dacã le place munca. Îmi rãspund cã da, chiar mai mult decât scoala. La întrebarea «La care profesor vã place sã mergeti la muncã?», acestia încep sã însire numele unor dascãli. Nu am retinut decât Setel (profesorul de educatie fizicã), Dumitrascu si Dana. Reascultând înregistrarea, constat cã unul dintre copii mai pomeneste de un anume Bese.

• În România, peste 70.000 de copii muncesc

Dupã aproximativ o jumãtate de orã de discutii, îmi iau la revedere de la copii si, însotitã de director, mã îndrept spre masinã. Atitudinea acestuia s-a schimbat. El nu mai neagã si recunoaste faptul cã „s-ar putea ca elevii sã mai meargã la muncã la profesori, dar numai în timpul liber”. Localnicii nu dezmint nici ei faptul cã minorii lucrau si mai lucreazã uneori atât la profesori, cât si la oamenii din sat. Pentru ei nu pare o situatie neobisnuitã. Însã, pentru autoritãtile din domeniu, acest lucru nu poate fi tolerat. „Asa ceva nu poate fi trecut cu vederea. Inspectorul de specialitate si noi ne vom interesa de situatie si, în functie de rezultate, vom începe o anchetã si vom lua mãsuri. Nu se poate ca elevii sã munceascã la profesori”, spune purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Scolar Judetean.
Nicolae Boitor, directorul adjunct al DGASPC (acuzat si el în trecut cã obisnuia sã ducã copii la muncã), a declarat cã nu are nimic împotriva muncii, dacã copilul o presteazã în timpul liber. „Nu stiu foarte bine situatia din momentul actual. Pot sã spun doar cã si înainte mai megeau la muncã în sat si erau plãtiti pentru munca pe care o fãceau. Nu am nimic împotrivã dacã ar merge în timpul liber, dar nu în timpul orelor. Nu sunt de acord cu asta”. În România, numãrul copiilor care muncesc este de aproximativ 70.000. Multi dintre acestia provin din casele de tip familial si unii suferã de anumite dezechilibre psihice. Cu toate cã avem o legislatie a muncii armonizatã cu cea europeanã, numãrul copiilor exploatati prin muncã este în crestere.

- De la ore? Da, mai mergem.
- Da, dar numai în timpul liber (rãspunde un alt elev, uitându-se insistent la director).
- Când vin domnii si ne cheamã, cum ar fi sã zic cã nu mã duc? Cã, dacã nu merg, se supãrã si a doua zi nu te mai bagã în seamã. Zice du-te de aici sã nu te împrãstii.
- Hai, mãi, cã exagerezi deja (spune un alt elev, uitându-se si acesta la director, asteptând parcã un semn de aprobare).
- Da, da. Bese, nu-i asa? Nu-l ia pe Andrei. Nu-i asa, domn director?
- Nu, nu-i asa (rãspunde directorul)
- Cum nu-i asa?
(Între timp, în jurul nostru se mai adunã vreo cinci copii, care recunosc cã mai merg la cules la dascãli).
- Da, mai merg la cules, la struguri, la cartofi. (spune Ion) (Ralu CÂRLIGEAN
Sursa:http://www.glasulmaramuresului.ro/social.php