Liderul Liviu Pop solicita majorarea cu 10% a salariilor dascalilor

Avand in vedere faptul ca in 20 august a intrat in vigoare legea privind cresterile salariale ce se vor acorda in 2007 personalului didactic din invatamant, de la data intrarii in vigoare a legii exista obligatia aplicarii acesteia.
Presedintele SLI MM, Liviu Pop: “Legea privind cresterile salariale s-a modificat, in sensul majorarii cu 10% pentru personalul didactic de predare cu gradul I. In conditiile in care Parlamentul Romaniei, forumul legislativ, a inteles sa modifice valoarea coeficientilor de multiplicare din anexa nr. 2, in sensul celor mai sus-mentionate, fara sa precizeze in mod expres data de la care se acorda aceste majorari, aplicarea Legii, astfel cum aceasta a fost adoptata, implica recalcularea salariilor cadrelor didactice cu gradul didactic I, de la 1 ianuarie 2007. Mentionam ca nu este pentru prima data cand Parlamentul adopta o lege de aprobare a unei ordonante de Guvern cu modificari, fara sa se stipuleze expres data de la care intra in vigoare aceste modificari. Astfel, prin Legea nr. 138/2005, care a intrat in vigoare la data de 22.05.2005, a fost aprobata, cu modificari, OUG nr. 18/2005, acordandu-se o majorare de 1,5% a salariilor fata de cea prevazuta in ordonanta de urgenta, incepand cu 1 martie 2005, situatie in care s-au recalculat salariile personalului didactic. In acest sens rugam toti directorii sa aplice aceasta lege incepand cu 1 ianuarie 2007, altfel suntem obligati sa recurgem la instanta pentru recuperarea sumelor”.

Sursa :http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8166

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri o Ordonanta de Urgenta care largeste baza de calcul a contributiilor sociale datorate de angajatori si angajati, prin impozitarea primelor, a sporurilor si a celorlalte stimulente salariale.

Daca in prevederile anterioare baza de calcul pentru contributiile sociale era salariul de baza la care se adaugau sporurile cu caracter permanent, noile prevederi o extind la toate veniturile brute realizate, adaugandu-se la salariu sumele din prime, sporuri, stimulente.

Potrivit unui comunicat al Executivului, pentru persoanele angajate care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, baza de calcul este venitul brut realizat lunar. Pentru alti lucratori angajati cu alte tipuri de contract, contributiile sociale se vor calcula pornind de la venitul lunar asigurat inscris in declaratia sau contractul de asigurare sociala.

In ceea ce ii priveste pe angajatori, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale va fi suma veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale.

”Largirea bazei de calcul pentru contributiile sociale constituie si o baza pentru o viitoare reducere a cotelor de contributii de asigurari sociale datorate de angajatori si angajati la bugetul asigurarilor pentru somaj”, se mai arata in comunicatul Guvernului.

Contactati de HotNews.ro, atat reprezentantii sindicatelor, cat si cei ai patronatelor au declarat ca nu pot face afirmatii legate de Ordonanta de Urgenta care stabileste impozitarea primelor, a sporurilor si a celorlalte stimulente salariale intrucat acest document nu a fost facut public.

Cristian Pirvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, a declarat ca ”nu stim ce vor sa faca pentru ca nu au vrut sa se stie. Nu au facut dialog social asa cum trebuiau sa faca. Aceasta masura face parte din seria neagra a tuturor actelor promovate de Guvern in ultima perioada.

La fel s-a intamplat cu achizitiile publice si cu Registrul Comertului, care nu mai da date despre actionari”.

”Nu pot decat sa fac decat speculatii pentru ca nu am vazut documentul. Aceasta ordonanta este departe de a fi corecta. Angajatorii vor gasi insa, ca intotdeauna, noi solutii pentru plata drepturilor banesti catre salariati, iar pe de alta parte se va accentua evaziunea fiscala”, este de parere Dumitru Costin, presedintele Cartel ALFA.

Sursa: www.HotNews.ro, Dragos Comache, 28 sep 2007

Data: 27.09.2007

ŞEDINŢĂ DE GUVERN
COMUNICAT DE PRESĂ XXIII

Guvernul a adoptat, în şedinţa de ieri, o Ordonanţă de Urgenţă prin care rezolvă mai multe inadvertenţe apărute în legătură cu legislaţia referitoare la fondurile private de pensii şi modifică baza de calcul a contribuţiilor sociale.

Baza de calcul a contribuţiilor sociale datorate

În vederea urgentării stabilirii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, actul normativ lărgeşte baza de calcul a contribuţiilor sociale datorate de angajatori şi angajaţi, prin includerea tuturor veniturilor brute, realizate lunar.
Dacă în prevederile anterioare baza de calcul pentru contribuţiile sociale era salariul de bază plus sporurile cu caracter permanent, noile prevederi o extind la toate veniturile brute realizate, adăugându-se la salariu sumele din prime, stimulente, etc.
Astfel, pentru persoanele angajate care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă, baza de calcul este venitul brut realizat lunar. Pentru alţi lucrători angajaţi cu alte tipuri de contract, contribuţiile sociale se vor calcula pornind de la venitul lunar asigurat înscris în declaraţia sau contractul de asigurare socială.
Pentru angajatori, baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale va fi suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.
Lărgirea bazei de calcul pentru contribuţiile sociale constituie şi o bază pentru o viitoare reducere a cotelor de contribuţii de asigurări sociale datorate de angajatori şi angajaţi la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Afilierea la sistemul de pensii administrate privat

În privinţa înfiinţării sistemului privat de administrare a pensiilor, Ordonanţa de urgenţă aduce trei modificări legii 19 privind sistemul public de pensii. Astfel, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) este instituţia care va vira fondurilor de pensii administrate privat partea cuvenită din contribuţia individuală de asigurări sociale. CNPAS transmite către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) toate informaţiile privind sumele virate şi către fondurile private de pensii lista contribuţiilor virate.
Pentru a eficientiza capacitatea administrativă a CNPAS în vederea unei corecte gestionări a procesului de afiliere la fondurile de pensii private, schema de personal a CNPAS se măreşte cu 400 de locuri. Cei 400 de lucrători vor fi preluaţi de CNPAS de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, păstrându-şi încadrările şi drepturile salariale. Această prevedere intră în vigoare imediat după publicarea actului normativ, iar ministerele Muncii şi Economiei şi Finanţelor sunt autorizate să introducă modificările necesare la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la cel al asigurărilor de şomaj pe anul 2007, astfel încât aceşti angajaţi să poată începe activitatea la CNPAS.
O altă modificare adusă legii mai sus menţionate prevede majorarea procentului comisionului de administrare perceput de CNPAS pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea şi funcţionarea sistemului public. Astfel, aceste cheltuieli vor fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat în limita unui procent de 4%, în timp ce acest procent era de 3% înainte de această modificare. Procentul de 4% va acoperi cheltuielile cu gestionarea afilierii la fondurile private de pensii şi virarea sumelor necesare din asigurările individuale către aceste fonduri.
ANAF şi CNPAS vor asigura corelarea bazelor proprii de date, pentru realizarea unei evidenţe corecte şi unitare a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul public de pensii precum şi la sistemul fondurilor de pensii administrate privat. Cele două instituţii îşi acordă reciproc acces gratuit la bazele de date astfel încât să poată identifica angajatorii care nu au respectat prevederile legale şi să poată dispune măsurile necesare.

Actul legislativ modifică şi completează toate prevederile referitoare la contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv, legea 19 din 2000 privind sistemul public de pensii, modificată prin legea 250 din 2007 care dispune prevederile pentru crearea sistemului privat de pensii, legea 346 din 2002 privind asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale, legea 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj şi legea 200 din 2006 referitoare la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Biroul de presă

spune Gerhard Schemenau, secretar general FICE Europa

- În câţi ani credeţi că va ajunge România la un sistem eficient de protecţie a copilului, asemănător celor din statele mai dezvoltate?

- E greu de dat un răspuns. Colegii care lucrează în acest domeniu în România afirmă, deseori, că îşi doresc să aibă un sistem european, dar nu există un sistem european. Fiecare ţară are propriul sistem. Noi nu putem să comparăm sistemul din Germania cu cel din Franţa, nici cu cel din Anglia, sau Olanda, sau Finlanda. Fiecare ţară şi-a dezvoltat propriul sistem, pe baza culturii din ţara respectivă şi pe baza evoluţiei politice.

De exemplu, se vorbeşte în România de „tip familial”, dar noi nu cunoaştem acest sistem în Germania. În România mai există, încă, problema calităţii vieţii, care în alte state a fost eradicată de mult. Cazurile de tuberculoză sunt în creştere, în timp ce în alte ţări nici nu se mai aude de aşa ceva. Serviciile medicale nu sunt nici ele la cotele dorite, sunt insuficiente medicamente. În ansamblu, însă, impresia mea este că cei din România fac eforturi. Nici nu sunt plătiţi foarte bine. Aici se câştigă 150-200 de euro pe lună. În Germania, se poate ajunge şi la 2.200 de euro pe lună. Însă, nici cei din Germania nu sunt mulţumiţi.

- Cum evaluaţi sistemul de protecţie a copilului din România, în comparaţie cu celelalte, mai eficiente, din state mai dezvoltate?

- Nu dispun de date statistice, care să îmi releve dacă sistemul din România este eficient sau nu. În Germania, vorbim de o cotă de succes de 70%. În Finlanda, de 60%; 30%, chiar dacă nu au succes deplin, nu mai reprezintă un caz de protecţie, iar cam 40% au nevoie de ajutor în afara familiei, pe o perioadă mai îndelungată.

- Ce presupune, concret, acest ajutor?

- În Germania, când vorbim de ajutor în afara familiei, ne referim la plasament în altă familie sau în instituţii de protecţie, de ajutor, pentru tineri. În România, după cum mi-a fost mie prezentată situaţia, problema este că luarea în considerare a unui astfel de ajutor presupune, pentru familia care îl accesează, şi un risc de a fi discriminată. Oamenii, care au nevoie de aceste forme de ajutor, nu mai sunt la fel de respectaţi. Sunt de părere că se lucrează prea puţin cu resursele existente în familie. Indiferent cât de dificilă este situaţia într-o familie, aceasta mai are, totuşi, nişte resurse şi, în momentul în care ofer o formă de ajutor familiei respective, trebuie să mă folosesc de aceste resurse. În Germania, spunem că familia şi copilul sunt coproducătorii formei de ajutor.

- Când ajung copiii din Germania într-o formă de protecţie?

- Dacă au 5-6 ani, sunt plasaţi direct în familii de plasament. E clar, pentru noi, că la vârsta respectivă mai au nevoie de îngrijire într-o familie. La 12-13 ani, ajunge într-o instituţie. În acest timp, continuă studiile la şcolile publice. Aici, sunt ajutaţi să se descurce în viaţa cotidiană: să ajungă punctual la şcoală, să îşi facă temele, parţial, sunt implicaţi în muncile gospodăreşti, pentru că mulţi din copiii din instituţii nu se vor mai întoarce în familie şi trebuie să înveţe să se descurce singuri.

Instituţiile de protecţie din Germania au 3 sarcini principale, stabilite prin lege: să încerce să îi plaseze pe copii în altă familie, mai ales dacă au vârstă mică; să îi pregătească pe copii să se întoarcă în familia biologică; dacă aceste lucruri nu sunt posibile, să îl ajute pe copil în procesul de desprindere de familie şi să îl pregătească pentru o viaţă normală. Acest lucru trebuie privit cu deosebită atenţie la copiii care au suferit traume în propria familie. Deseori, nu e recomandat să fie plasaţi în altă familie, iar atunci tot într-o instituţie ajung. Tocmai de aceea, suntem foarte atenţi. Fiecare copil are camera proprie, pentru că, dacă ar sta 2 în aceeaşi cameră, există un potenţial de conflict. Într-o instituţie sunt maxim 24 de copii, iar la 1,8 copii, există un educator. În Finlanda, rata e de 1 la 1. Educatorii stau în instituţii şi noaptea.

- Cât se cheltuieşte pentru integrarea acestor tineri?

- În instituţia pe care o conduc, există un departament, care califică profesional tinerii şi, pentru un asemenea tânăr, primim pe lună 450 de euro. Banii provin fie din fondurile comunale, fie vin din partea statului sau primim fonduri europene, prin ministerul pentru afaceri sociale. Problema e că, în România, aproximativ 20% dintre copiii de vârstă şcolară trăiesc la limita sărăciei, ceea ce înseamnă că, dacă nu vor avea o pregătire şcolară adecvată, vor fi în continuare dezavantajaţi.

În Europa, procentul coboară la 8-10%. De remarcat e faptul că nici părinţii acestor copii nu au o pregătire adecvată, prin urmare nu se preocupă ca ei să meargă regulat la şcoală, nu îi pot ajuta la teme. În România există deja măsuri de recalificare profesională prin direcţiile de muncă, care se adresează şi segmentului acestuia de tineri. Şi poate că trebuie restructurată şi şcoala, de aşa manieră ca în perioada şcolii să se intermedieze şi aspecte practice, nu doar teoretice.

Gerhard Schemenau este secretar general al Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative Europa şi director general al uneia dintre cele mai mari şi eficiente instituţii de reabilitare, recuperare şi integrare socială a copiilor, tinerilor şi adulţilor din Germania, „Schottener Reha”, din landul Essen. Sociolog, asistent social, dar şi profesor, Gerhard Schemenau s-a implicat, încă din 1990, în îmbunătăţirea legislaţiei de asistenţă socială din România, în domeniul protecţiei copilului. La început de septembrie, Gerhard Schemenau a participat la simpozionul internaţional „Copilăria la periferia oraşelor – provocări şi riscuri”, organizat la Bucureşti, de FICE România. (M.C.)

Sursa:http://www.gandul.info/educatie/germania-educator-1-8-copii-asistati.html?3934;937797

Profesorii vor putea primi tichete de masă şi o primă de vacanţă, acordată anual, în cuantumul salariului de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă, potrivit noului Statut al cadrelor didactice, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Svetlana Preoteasa, citată de NewsIn.
Proiectul de lege arată că personalul didactic beneficiază, pe lângă prima de vacanţă şi tichetele de masă, de un premiu anual în cuantum de un salariu mediu lunar de bază şi ajutor anual pentru cărţi şi materiale didactice în valoare de 100 de euro.
Cadrele didactice primesc şi o primă de instalare în curs de cinci ani, o singură dată, în cuantum de trei salarii de bază, dar, în cazul plecării din sistem în următorii cinci ani, se restituie întreaga sumă. Prima de pensionare va consta în două salarii de bază, iar profesorii vor avea reducere de 50% din valoarea biletelor la filme, concerte sau spectacole de teatru organizate de instituţii publice.
Sursa:http://www.gds.ro/Economie/2007-09-26/Profesorii+vor+primi+tichete+de+masa

Ieri a avut loc întîlnirea comandamentului pentru monitorizarea stadiului lucrărilor de reabilitare a unităţilor şcolare finanţate de la bugetul de stat. A fost analizat stadiul de reabilitare a unităţilor şcolare, ajungîndu-se la concluzia că – în Maramureş – aceste lucrări au fost realizate în proporţie de 35,15%. Lucrările de reabilitare continuă, documentele trimiţîndu-se în fiecare lună către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. La întîlnirea de săptămîna viitoare, vor fi convocaţi reprezentanţi ai 20 de unităţi administrativ-teritoriale, care nu au comunicat, încă, stadiul lucrărilor de reabilitare.
Reamintim că patru Hotărîri de Guvern au stabilit fondurile acordate pentru reabilitarea şcolilor din Maramureş, 40.713 mii RON venind în judeţ pe acest subiect. Preşedintele Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş (SLIMM), prof. Liviu Marian Pop, avertiza că aceste sume au fost „total haotic repartizate, inclusiv la şcoli care nu au prezentat niciun proiect pe această temă”, menţionînd că doar la prima Hotărîre de Guvern repartizarea de bani s-a făcut pe criterii reale, în rest banii curgînd după „alte criterii decît nevoile reale ale şcolilor”.
După ce săptămîna trecută o întîlnire a comandamentului trebuia să aibă loc şi n-a mai avut, ieri subiectul a fost expediat în cîteva minute. Rămîne de văzut care va fi consistenţa discuţiilor pe această temă de săptămîna viitoare.
(RIP)
Sursa:www.graiul.ro

Comandamentul pentru monitorizarea stadiului lucrarilor de reabilitare a unitatilor scolare finantate de la bugetul de stat, cum pompos a fost numit comisia care trebuie sa urmareasca modul in care sunt cheltuiti banii publici in invatamantul din Maramures, nu are ce sa raporteze.
Inspectorul general adjunct Mariana Pop si inspectorul responsabil cu investitiile la unitatile de invatamant scolar si prescolar, Elisabeta Kramarik, membre in for, au refuzat sa dea informatii despre stadiul lucrarilor, motivand ca datele se schimba de la o zi la alta.

Refuzul oficialilor Inspectoratului Scolar Maramures de a furniza informatii despre reabilitarea scolilor este explicabil, pentru ca lucrarile s-au realizat doar in proportie de 35,15%.
Sursa: http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8098

Written by Aurel Pacurar, on Saturday, 22 September 2007

După prima săptămână de şcoală, bilanţul cadrelor didactice din judeţ este mai mult decât trist. Au rămas 350 de catedre descoperite. Acest lucru i-a silit pe oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş să ia măsuri disperate. 32 de “bunici” au fost chemaţi din nou la apel să predea. Majoritatea dintre ei la Liceul de Artă din Baia Mare, unde predau fie teorie muzicală, fie ore de muzică la un anume instrument. „Salariile mici din învăţământ nu-i atrag pe tineri şi nu avem ce face, deşi nu suntem de acord cu această măsură”, a declarat preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ, Liviu Pop „Nu avem ce să facem. Conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pensionarii pot să predea la catedră şi au chiar prioritate în faţa suplinitorilor necalificaţi. Este de preferat să predea un om cu experienţă, decât un tânăr total necalificat”, a declarat inspectorul şcolar general adjunct Valer Koman. Aducerea “bunicilor” la catedră este convenabilă pentru toată lumea din mai multe puncte de vedere. Sunt calificaţi şi au ani buni de experienţă. Nu este de neglijat nici aspectul financiar. Majoritatea au grade didactice superioare, dar nu pot primi conform legii nici salarii de merit, nici distincţii. Mai mult, din acest an sindicaliştii maramureşeni din învăţământ vor întocmi o bază de date cu toţi profesorii pensionari din judeţ, pentru a apela la ei în caz de criză. “Vom face o bază de date care va cuprinde adrese şi numere de telefon ale colegilor noştri care au intrat în pensie şi îi vom întreba dacă doresc să revină la catedră. La ei vom putea apela în caz de nevoie. Asta până când se va definitiva o dată pentru totdeauna Legea salarizării în învăţământ şi atunci sperăm că vom avea concurenţă pe posturi din partea tinerilor, şi nu catedre neocupate, cum avem de câţiva ani încoace”, susţine sindicalistul Pop.
Sursa: http://www.estradamaramureseana.ro

24 Septembrie 2007
Eugenia Mihalcea, Mihaela Stanciucu

Profesoara prinsa ca a luat bani pentru un examen face parte dintr-un sistem in care testele pot fi promovate cu “atentii”.

Copiii din Romania intra in sistemul de invatamant de la varsta de 3 ani, cand sunt inscrisi in grupa mica la gradinita, de cele mai multe ori gratie pachetului sau plicului consistent pe care-l depun parintii la secretara, director sau inspector.

Putine sunt cazurile in care recunosc ca au dat „ceva” pentru un loc bun la gradinita, si asta numai in cercurile de prieteni apropiati. Orice cuvant scapat in alta parte ar putea duce, in opinia lor, la inlaturarea copilului.

Sistemul s-a mulat dupa tendinta pietei, astfel ca tratativele nu mai incep de la celebrul cartus de tigari sau pachet de cafea, ci de la un plic cu euro. Numarul bancnotelor creste proportional cu varsta copilului si cu ciclul de invatamant din care face parte. Si, atata timp cat exista oferta, va exista si cerere.

Cazul profesoarei care a fost prinsa in flagrant luand mita de la doi studenti ce sperau sa ajunga candva medici stomatologi este doar unul dintre exemplele care evidentiaza „metastaza” sistemului.

TARIF DE PROFESOR

50 de euro pentru un examen

Cel mai recent caz de coruptie din mediul universitar demascat de politisti este cel al profesorului universitar doctor Florica Maria Staniceanu care a primit spaga de la studenti nepregatiti in schimbul unor note de 5 la examenul de anatomie patologica.

In varsta de 62 de ani, Florica Staniceanu preda atat la Facultatea de Medicina „Carol Davila”, cat si la Universitatea „Titu Maiorescu”. Sambata seara, profesoara a fost prinsa in flagrant primind 100 de euro de la doi studenti. Potrivit anchetatorilor, cei doi incercasera sa promoveze examenul la anatomie patologica de trei ori. De curand, au aflat ca il pot „trece” in schimbul a 50 de euro.

Examenul a avut loc sambata, intr-un laborator al Spitalului Colentina. Tinerii au apelat, pe rand, la DNA, IGPR, Politia Capitalei si, in final, la Sectia 6 de Politie, de unde, la ora 13.00, au fost sesizati procurorii Tribunalului Bucuresti.

„S-au marcat banii cu textul: „Flagrant mita, 22.09.2007”, iar la ora 18.00, studentii i-au inmanat profesoarei Staniceanu. In urma lucrarilor predate, cei doi au obtinut 4. Notele erau scrise cu creionul, insa, dupa primirea banilor, au crescut subit la 5, trecut cu stiloul in catalog”, au precizat anchetatorii. Alti patru studenti au depus apoi plangeri impotriva Mariei Staniceanu, spaga totala data de acestia intr-un semestru fiind de 100 de euro si 400 de lei.

Profesoara s-a ales cu dosar penal pentru luare de mita. E cercetata in libertate, dar nu mai are dreptul sa profeseze pe toata perioada desfasurarii anchetei, sa-si contacteze studentii din promotia 2006-2007 sau sa paraseasca localitatea.

Ieri, intr-o tentativa ridicola de a salva imaginea institutiei, conducerea Universitatii „Titu Maiorescu” a precizat, intr-un comunicat, ca Florica Staniceanu are doar un contract de colaborare cu universitatea.

DE LA GRADINITA LA FACULTATE

Mita scolara s-a generalizat

In gradinitele, scolile si facultatile din Romania exista cazuri de coruptie si abuzuri care sunt recunoscute atat de profesori, cat si de parinti, elevi si studenti. La gradinita se da cate un parfum, in timp ce la scoala si apoi la liceu si facultate, modalitatile de plata sunt din ce in ce mai diversificate.

Un studiu realizat de Centrul Educatia 2000·, in urma cu un an, releva faptul ca in scoli exista „fondurile” scolii si ale clasei. Toti parintii intervievati au precizat ca platesc cei 50-150 de lei, pentru ca sunt de acord si e in interesul copilului, elevii au spus ca cererea dirigintilor cuprinde, cateodata, si o obligatie. „Daca nu ai adus, te striga o data, de doua ori, ti se spune hai ca trebuie, pana la urma dai”, relateaza un baiat.

In cadrul aceluiasi studiu, parintii au recunoscut ca dau cadouri si de Craciun sau de 1 Martie, pentru ca „asa este frumos”. Meditatiile sunt tot o forma de „stimulare” a profesorilor. Pot fi la solicitarea parintilor, dar si „impuse” de profesor, prin depunctarea repetata a elevilor. Cazurile de coruptie apar si din initiativele parintilor, care doresc note cat mai mari pentru copiii lor.

Asta, in conditiile in care admiterea la liceu depinde exclusiv de notele primite in gimnaziu si de tezele sustinute in clasele VII-VIII. O cercetare din 2007 a Fundatiei Soros arata ca profesorii si studentii de la universitatile de stat si particulare stiu cel putin un caz de coruptie in propria institutie.

13% dintre tinerii intervievati spun ca li s-au cerut cel putin o data cadouri, bani sau servicii, iar 15% dintre profesori recunosc ca li s-a propus asa ceva. De asemenea, jumatate dintre studenti stiu ca in facultatea lor exista profesori care primesc spaga.

Spaga, un mod de viata

Copiii ajung sa creada ca asa e normal

Schimbarile care au avut loc in ultimii 17 ani in sistemul national de educatie i-au determinat pe profesori si pe parinti sa-si rezolve singuri problemele, in conditiile in care legile si regulile se schimba odata cu fiecare nou ministru.

Mai mult decat atat, exemplele primarilor care si-au luat diplomele de Bacalaureat cu mult dupa varsta pubertatii, ale obtinerii fotoliului de edil sau ale cetatenilor straini, acuzati in diverse cazuri ca si-au cumparat pur si simplu titlul de doctori, au indus ideea ca se pot parcurge toate etapele scolarizarii, pana la doctorat inclusiv, fara sa treci pe la scoala.

„Noi am ajuns sa traim prin mita. E deja un mod de viata. Daca de la scoala generala sunt copiii obisnuiti asa, atunci ei vor ajunge sa creada ca e normal. De asta, in invatamant, legea ar trebui sa aiba toleranta zero fata de astfel de cazuri”, spune sociologul Marius Pieleanu.

Micile „atentii” din ghiozdan

„Umblam cu spaga in ghiozdan de la gradinita pana la doctorat”, este mottoul campaniei nationale „Nu da spaga”, la capitolul educatie. Astfel, inainte inca de a ajunge la scoala, parintii micutilor cotizeaza la directoare si educatoare, din cauza ca gradinitele nu au locuri pentru toti. Mai departe, povestea se repeta in clasa I, unde locurile sunt din nou insuficiente.

O fraza auzita de multe ori la secretariate este: „Incercati mai tarziu, cand vine doamna directoare, poate rezolvati cu dumneaei cumva…”. Asa s-a ajuns la martisoare din aur si diverse cadouri, in unele cazuri chiar aparate electrocasnice, de 8 Martie, dupa cum spune Mihaela, un parinte.

In gimnaziu, din cauza ca admiterea la liceu se face pe baza notelor din clasele V-VIII si a tezelor cu subiect unic, parintii alearga dupa medii cat mai mari, iar unii profesori gasesc o cale sa-si rotunjeasca veniturile mult prea modeste. Un compromis acceptat de ambele parti e reprezentat de meditatii.

Elevii se descurca singuri la liceu

Ajunsi la liceu, atat parintii, cat si copiii au invatat deja cum functioneaza sistemul. Parintii platesc pentru note, iar adolescentii isi rezolva singuri absentele. Elena, eleva intr-un liceu bucurestean, spune ca un numar mic de chiuluri se poate motiva cu bani, tigari. Protocolul de la Bacalaureat este o alta forma mascata de spaga, pentru ca profesorii din comisia de examen sa fie „relaxati”.

La facultate, despre spaga la administrator sau la sefii de camin s-a vorbit mult in ultimii ani, cand s-au si inregistrat plangeri ale studentilor. Daca pentru un loc se platesc de la 300 pana la 500 de euro pe an, pentru o serie de examene la facultate sau la masterat, platile ajung lejer la peste 1.000 de euro. (A contribuit Andrei Udisteanu)

SOLUTII

Contract cu scoala

Problema spagii din invatamant s-ar putea rezolva prin introducerea unor contracte clare intre parinti si scoala si a unui cod etic la nivelul universitatilor, dupa cum spune Mircea Miclea, presedintele Comisiei prezidentiale pentru educatie.

„In contractul incheiat intre parinte si scoala s-ar putea spune clar ca nu se dau bani pentru cadouri. Astfel, fiecare dintre parti ar fi responsabila”, spune Miclea. „Universitatile, in schimb, ar trebui sa introduca un cod etic, ca parte integranta a contractului de munca, in baza caruia sa poata fi concediat un cadru didactic care ia spaga”, adauga presedintele comisiei.

Victor Alistar, presedintele Transparency International, este de parere ca se poate eradica spaga din Educatie numai daca parintii nu mai „cotizeaza”. Si o transparentizare a intregului sistem ar putea duce la eliminarea micii coruptii.

Sursa:www.evz.ro

Prima lecţie: dai – ai!
de Melania MANDAS VERGU | 25 SEPTEMBRIE 2007

„Dai 50 de euro, treci examenul”. „Îi cumperi doamnei profesoare un frigider, ai luat nota maximă”. „Cotizezi cu un milion de Crăciun, de 8 Martie, de Paşti şi la sfârşitul anului şcolar – îţi asiguri medie mare”. „Vii la mine la meditaţie, cu 70 de lei ora, treci clasa, tăntălăule!” „Vreţi să vă aprob transferul copilului? 3-5 milioane, că trebuie unşi şi inspectorii, să ne acopere”. „Dai între 500 şi 1.000 de euro – afli subiectele la rezidenţiat, ori la intrarea în magistratură”. „Pui şi tu în plic 200-300 de euro, ţi-ai cumpărat licenţa”.

Recunoaşteţi, cu siguranţă, repertoriul acesta. E hit-ul şcolii româneşti de tranziţie. Profesor, învăţător, universitar, director, inspector, îl fredonează fără ruşine. Părinţi, bunici, surori şi fraţi îi adaugă variaţiuni la care nici cu gândul nu gândeşti: o excursie în Turcia, o plasmă, un Audi, orice, numai odrasla să treacă, numai să punem mâna pe un petic de hârtie, zis diplomă.

Imnul Educaţiei e „Şpaga – de la mică, la exorbitantă”, după modelul imnului naţional – „Descurcă-te, române!”

Nicăieri nu se văd mai urât ravagiile acestui microb ca în şcoală. Ne îngrozim la unison, dar practicăm, fiecare în casa lui, acelaşi dans. Şi dacă se vede urâciunea, ce-i? Moare cineva?

Şi, în timp ce-i vorbeşte clasei despre cât de important este pentru fiinţa umană să fie integră, dreaptă, cinstită, doamna învăţătoare, doamna profesoară, primeşte de la Gigel mielul de Paşte şi plicul cu bani, atunci când nu-l cere direct. Gigel ştie că dna învăţătoare spune poveşti de adormit copiii, fiindcă el a învăţat deja cea mai importantă lecţie, chiar de la şcoală: dai – ai, nu dai – mai stai!

Nu ştiu, cu exactitate, ce se întâmplă în mintea şi în inima unui elev când îşi ascultă dascălul perorând despre cinste, competiţie, valoare, ca fiind atitudinile definitorii ale omului, şi ştie bine, fiindcă l-a auzit pe tata vorbind cu mama, că media lui de 10 a obţinut-o contra câtorva milioane. Cu siguranţă, însă, copilul înţelege că adulţii mint.

Cu siguranţă, se simte descumpănit, fiindcă el nu ştie încă să spună una şi să facă exact contrariul. Dar va învăţa, fiindcă de aceea vine la şcoală. Şi, pe măsură ce va învăţa, se va linişti, va prinde curaj şi va crede că doar aceasta-i modalitatea prin care îţi merge bine în viaţă.

E drept, mai este câte-un profesor care se uită chiorâş la cutia cu bomboane de pe catedră şi-i bagă în ceaţă total pe elevi când le spune că vine la şcoală să facă o oră în plus de matematică, fără nici un leu.

Unii elevi îl iubesc pe acest dascăl, îl urmează, alţii, din ce în ce mai mulţi, se tem de el, dacă nu-l consideră deja prost sau nebun.

Vi se pare apocaliptic?

Nu mi-am propus să desfiinţez şcoala românească şi dascălii ei. Am văzut-o doar, sâmbătă seara, la tv. pe doamna profesoară Stăniceanu, încadrată de doi poliţişti, mergând la audieri pentru flagrantul de mită la examen.

Am aflat că puştiul unui prieten a dus de-acasă 30 de lei, fiindcă unul dintre colegii săi „cool” a avut ideea să cotizeze cu toţii pentru ca echipa lor să câştige amărâtul de campionat şcolar de fotbal.

Şi m-am gândit la doamna mea învăţătoare, care atunci când s-a trezit cu catedra plină de flori, la sfârşitul clasei a IV-a, a început să plângă şi ne-a rugat să ducem în cancelarie trandafirii de grădină, crăiţele, muşcatele şi ochiul boului, fiindcă pentru dânsa erau prea multe flori.

Şi-mi pasă. Ştiu că nu doar mie. Ştiu că sunt sute de mii de părinţi şi mii de profesori care mai speră că microbului acestuia i se va da de leac. Întrebarea este doar când şi cine va avea curajul să întrerupă lanţul trofic al mitei în şcoala noastră dragă.

Sursa www.gandul.info

700 Ron – leafa sub care „n-are sens să te mai duci la muncă”
25 SEPTEMBRIE 2007
Negocierile asupra salariului minim pe economie stabilit prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional sunt în curs. Confederaţiile sindicale au pornit de la 700 de lei ca fiind „minimum de subzistenţă, suma sub care n-are sens să te mai duci la muncă” şi sunt dispuse să coboare până la 640 de lei. Confederaţiile patronale au ajuns la 540 de lei şi n-ar dori să mai urce. Dacă se va rămâne la suma propusă de patronate, înseamnă că anul viitor cel mai prost plătit muncitor necalificat va avea un milion de lei vechi în plus, pe lună.

Minimum pentru calificaţi şi pentru personalul cu studii superioare vor creşte proporţional. De aceste salarii s-ar putea să nu se bucure însă şi bugetarii, legaţi de legile lor speciale. De trei ani încoace, salariul minim prevăzut în contractul colectiv de muncă este diferit de „minimul garantat în plată”, destinat bugetarilor. De pildă anul acesta mimimul din contract, pentru un muncitor necalificat, este de 440 de lei, iar „minimul garantat” este de 390 de lei. Reprezentanţii guvernului nu sunt parte în negocierea contractului colectiv de muncă, iar Ministerul Muncii nu poate interveni în negocieri, ci are doar obligaţia de a înregistra şi publica documentul în Monitorul Oficial.(C.N.)

Sursa www.gandul.info