Parlamentul combate criza cu 50 de maşini de lux, fiecare în valoare de până la 70.000 de euro! În plină campanie de reducere a cheltuielilor la instituţiile de stat, Camera Deputaţilor a demarat procedurile de achiziţionare a 50 de maşini.

Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, s-a apucat să spună poveşti de adormit elevi

La sute de kilometri de liceul de fiţe Jean Monnet, şcoala din Cruhla-Bucovina are calculator, dar nu are curent

Şcoala a început cu ora de politică

„A fost odată ca niciodată, demult, tare demult, când oamenii nu aveau copii aşa deştepţi, care să vină la şcoală să înveţe să citească şi să scrie. A fost un împărat bun şi blând pe care îl chema Amiază Împărat (…)” Nu sunt vorbe de bunic, ci discurs de ministru al Educaţiei în România. Cristian Adomniţei s-a dus la Iaşi, judeţ unde va candida pentru Parlament la toamnă, unde a inaugurat fix şase şcoli: Gropniţa, Erbiceni, Bălţaţi, Lungani, Brăeşti şi municipiul Iaşi. În toate instituţiile de învătământ, Adomniţei a constatat că „faţa şcolii româneşti se schimbă” şi le-a adresat copiilor aceeaşi întrebare: „Vreţi să ajungeţi primari? Pentru asta, va trebui să învăţaţi”.

Elevii din localitatea ilfoveană Gruiu au dârdâit două ore ca să-l întâmpine pe Tăriceanu. Cei îngheţaţi au fost consolaţi de directorul şcolii, care s-a lăudat că a reuşit să instaleze centrala termică. La Constanţa, primarul Mazăre a deschis anul şcolar într-un mall! La Cluj, Emil Boc a sunat clopoţelul. La Bucureşti, Stolojan lipit de Negoiţă, a deschis şcoala în sectorul 3. Şcolile din Bucureşti iau premiul întâi cu coroniţă la capitolul fiţe. Mulţi elevi de la Jean Monnet se bucură că s-a terminat vacanţa: acum pot iar să se „bată în telefoane” şi să cheltuiască 300-400 de lei pe noapte, în cluburi. În schimb, în cătunul Cruhla, din fundul Bucovinei, e vorba de altfel de dotări. Şcoala are un calculator, dar nu are curent electric.

SURSA:http://www.gandul.info/actualitatea/scoala-a-inceput-cu-ora-de-politica.html?3927;3185624

Programul BEI a transformat şcolile în hoteluri pentru muncitori
Mii de elevi bucureşteni vor învăţa, şi anul acesta, în alte şcoli decât cele la care sunt înscrişi. Asta pentru că unităţile lor de învăţământ sunt incluse în programul de reabilitare, finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI). În prima zi de şcoală a anului 2008, la mai bine de cinci ani de la semnarea contractului, situaţia lucrărilor este incredibilă: doar 8 unităţi de învăţământ din cele 102 încluse în BEI sunt gata, la acestea lucrările de reabilitare fiind terminate în proporţie de 100%. „Câştigătoare” sunt grădiniţele 160 şi 167, respectiv şcolile 22, 189, 279, 206, 164 şi 174. Cel puţin aşa ne-a declarat, vineri, managerul tehnic al Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) BEI, Vasile Panţuru.
Şase unităţi de învăţământ din Capitală nu vor primi elevi anul acesta. Printre ele se numără şcolile 311, 23 şi 173, Grădiniţa 205 şi Şcoala de muzică nr. 3. Aici, situaţia lucrărilor e dezastruoasă. Muncitorii care au mâncat şi au dormit în şcoală şi-au făcut treaba de mântuială, au tencuit, au văruit, dar au uitat să pună geamuri şi apa a stricat peste noapte tot ce s-a făcut ziua. Această situaţia a fost raportată încă din vară, la Grădiniţa nr. 43.
La Şcoala 23, zidurile stau să cadă, clădirea fiind veche de 160 de ani. Cum aceste spaţii sunt improprii desfăşurării procesului de învăţământ, elevii sunt nevoiţi să studieze în alte locaţii. Cei de la 311 au fost transferaţi la Şcoala 205, elevii de la 173 învaţă la 175, în timp ce micuţii muzicieni de la Şcoala 3 au fost împrăştiaţi ba pe la 152, ba pe la 118, ba pe la teatrul Giuleşti. Cei mai chinuiţi au fost elevii Liceului de Muzică „George Enescu”, care au învăţat, jumătate de an, în şase locaţii diferite.
Licitaţii reluate pentru 34 de şcoli şi alte 11 contracte blocate
În prezent, programul BEI se desfăşoară în 39 de unităţi de învăţământ din Capitală. Teoretic, recepţia lucrărilor ar trebui efectuată la sfârşitul anului. Pe de altă parte, în perioada 20-25 septembrie, vor fi organizate noi licitaţii pentru contractarea lucrărilor în alte 34 de şcoli. „Atacăm şcolile pe bucăţele, n-avem suficiente spaţii de învăţământ , ca să ne permitem să-i transferăm pe copii în altă parte”, ne-a precizat şeful UIP, Vasile Panţuru.
Cele mai mari probleme par să fie la cele 11 unităţi din „pachetul 1”, din cauza rezilierii contractului cu General Construct. Lucrările la aceste şcoli au fost practic blocate, după ce contractantul a dat în judecată Primăria Generală, supărat că i s-au retras lucrările. Trâgând linie, mai rămân 10 unităţi de învăţământ incluse în BEI, despre a căror soartă nu se ştie nimic, deocamdată.

maria.barbulescu@gandul.info

O nouă afacere suspectă cu domeniul public dă să înflorească în Bănie: închirierea pământului şcolilor unor firme care să investească în terenuri sintetice de sport, de pe urma cărora se fac bani frumoşi.Două şcoli din Craiova au fost la un pas să piardă, cel puţin pentru cinci ani, terenurile date în administrare de primărie. Intenţia municipalităţii, la propunerea conducerii celor două unităţi, era de a aproba închirierea a 2.900 de metri pătraţi din curtea şcolilor către firme care să construiască baze de sport sintetice. Aceste societăţi urma să exploateze bazele cu scopul de a obţine profit, angajându-se numai să permită şcolii să le utilizeze pentru orele de sport. Şcolile nr. 21 şi nr. 23 au transmis primăriei adrese în care precizau că, din lipsă de fonduri, nu pot construi sau moderniza propriile terenuri de sport şi că închirierea reprezintă soluţia optimă atât pentru autofinanţare, 50% din chirie, cât şi pentru îmbunătăţirea procesului de învăţământ. Direcţia de patrimoniu a primăriei, prin Serviciul de administrare a domeniului public, a reacţionat imediat, punând pe masa consilierilor municipali două proiecte de hotărâre, la şedinţa de joi, 28 august. Consilierilor locali craioveni, singurii care au competenţa de a decide în această situaţie, nu le-a mirosit însă deloc a curat, ei considerând că primăria ar putea să construiască singură astfel de terenuri şi să-şi amortizeze apoi investiţia, aşa cum ar proceda şi firmele care ar închiria pământul.
Consilierul Pavel Badea, de pildă, este de părere că trebuie analizată cu mare grijă o astfel de propunere, întrucât oportunitatea este îndoielnică, având în vedere atât costurile, cât şi impactul asupra elevilor, în timpul cât aceştia nu au ore de sport, iar terenurile sunt folosite. Proiectele au fost retrase până când funcţionarii le vor putea susţine cu motive reale.

Cât o maşină

Şcoala nr. 21 „Gheorghe Ţiţeica“ intenţionează să închirieze prin licitaţie publică, pentru cinci ani, 2.100 de metri pătraţi, care „nu sunt folosiţi în procesul educativ“. Prin adresa transmisă primăriei în iulie 2008, conducerea şcolii îşi motivează cererea prin lipsa de fonduri. „Din cauză că unitatea noastră nu dispune de fondurile necesare pentru amenajarea şi modernizarea bazei sportive conform cerinţelor actuale, s-a propus ca această modernizare să se realizeze pe baza unui contract de închiriere cu o firmă (…)“, se arată în documentul înregistrat la primărie.
Nimic neclar până aici, numai că la primărie nu au ajuns şi demersurile anterioare pentru obţinerea de fonduri pe care orice şcoală ar trebui să le facă. Aceeaşi situaţie şi la Şcoala nr. 23, pentru 800 de metri pătraţi, unde, potrivit specialiştilor, un teren sintetic ar putea fi realizat cu 40.000 de euro. Cât o maşinuţă, ca acelea de care e plină Craiova.
Sursa:http://www.gds.ro/Societate/2008-09-01/Afaceri+cu+terenul+scolilor

Titulatura de profesor universitar este tot mai râvnită de către demnitari. Din câteva ore de stat la catedră pe săptămână, se câştigă de două-trei ori mai mult decât din salariul de parlamentar sau de şef al unei instituţii de stat.

Când se vorbeşte despre veniturile profesorilor universitari din România, se ajunge de obicei la o singură concluzie: că salariile sunt prea mici, semnificativ mai mici decât ale altor categorii profesionale. Această idee este susţinută şi de practica facultăţilor de a publica grilele cu salariul de bază, atunci când sunt întrebate care este nivelul real al veniturilor obţinute de profesori. Dar, de foarte multe ori, remuneraţia acestora este semnificativ mai mare decât cea publicată în grile, pentru că profesorii au diferite sporuri şi pot lucra mai mult de o normă, care este de numai câteva ore pe săptămână. Titulatura de profesor universitar a devenit o opţiune interesantă în România, dacă ne uităm la numărul tot mai mare al demnitarilor sau al şefilor unor instituţii de stat care figurează pe ştatele de plată ale facultăţilor.

Vasile Puşcaş a câştigat, anul trecut, 49.500 de lei din salariul de deputat în Parlamentul României şi de peste două ori mai mult (105.500 de lei) de la diferite facultăţi. „Am predat cursurile Relaţii internaţionale, Negocieri, Negocieri în contextul pieţei interne a Uniunii Europene şi Istoria contemporană a României la Universitatea din Cluj, Universitatea din Sibiu, Universitatea Bogdan Vodă şi la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale“, declară pentru Capital Vasile Puşcaş, care menţionează că a predat un curs şi la o universitate din Italia.

Influenţe politice asupra mediului academic

Există voci critice care susţin că nu se poate face învăţământ de calitate cu oameni care nu au principalul loc de muncă în învăţământ, care nu au timp suficient pentru cercetare şi care se plimbă prin mai multe oraşe, pe la diferite facultăţi, pentru a ţine cursuri. Persoanele publice susţin însă că activitatea de profesor nu le este afectată de faptul că au şi alte ocupaţii foarte solicitante şi că reuşesc întotdeauna să ajungă la cursuri. „Programul la Camera Deputaţilor este de luni până joi, cursurile le ţin vinerea dimineaţa, sâmbăta dimineaţa sau, la unele, în module compacte de câte două săptămâni, după 15 iulie“, spune deputatul Vasile Puşcaş, care mărturiseşte că, pentru cei 105.500 de lei câştigaţi de la universităţi anul trecut, a lucrat, în medie, aproximativ şase ore pe săptămână.

Senatorul Alexandru Athanasiu spune că anul trecut a predat trei cursuri şi a condus doctorate şi masterate, dar că activitatea didactică pe care a avut-o la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea Nicolae Titulescu nu s-a suprapus peste cea din Senatul României. Pentru activitatea din universităţi a câştigat, anul trecut, peste 102.000 de lei, iar senatorul mărturiseşte că unii profesori universitari din România au început să câştige bine. „Cei care au valoare sunt plătiţi ceva mai bine. Salariul pe care îl am eu îl au şi alţi colegi de la Universitate care au doctorate, gradaţii de merit, care au scris cărţi, cum este cazul meu. Eu am scris 14 cărţi“, spune Athanasiu.

Răzvan Florian, membru fondator al asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor români, consideră că un profesor universitar trebuie să se dedice activităţii didactice şi de cercetare pentru a avea rezultate bune şi că mediul academic ar trebui să fie în afara influenţelor politice de orice gen.

„Pe lângă problema salariilor încasate de demnitarii-profesori, influenţele politice asupra sistemului academic au dus şi la alte probleme: înfiinţarea, post-1989, a unui număr nejustificat de mare de universităţi de stat şi frânarea reformelor din domeniul învăţământului universitar de către oamenii politici din jurul acestor instituţii, universităţi care, în general, nu reuşesc să aibă performanţe reale“, consideră Răzvan Florian.

Un lucru este cert: salariile au crescut semnificativ în mediul academic în ultimii ani. Un profesor care are 30 de ani de experienţă poate obţine un salariu de bază, dintr-o singură normă, de până la 6.400 de lei pe lună, fără alte sporuri sau proiecte de cercetare. Există şi cazuri de salarii care ajung la zeci de mii de euro pe an. Ion Roşca, rectorul ASE Bucureşti, de exemplu, a avut anul trecut un venit de peste 177.000 de lei, iar Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti, a obţinut un venit de peste 184.000 de lei. Deşi interesul demnitarilor pentru lefurile de profesor este ridicat, nu acelaşi lucru se poate spune, din păcate, despre calitatea sistemului de învăţământ.

«Din păcate, în România titlurile universitare nu corespund întotdeauna competenţelor reale, şi de aceea unele persoane din mediul academic sunt plătite mai bine decât merită.»
Răzvan Florian, membru fondator al asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor români

Alexandru Athanasiu
A câştigat anul trecut un salariu de 48.888 de lei pentru funcţia de senator, 86.285 de lei de la Universitatea Bucureşti şi 16.300 de lei de la Univ. N. Titulescu.

VALERIU TABARA
A avut anul trecut un venit de 52.800 lei pentru funcţia de deputat şi a mai obţinut 48.000 de lei de la Facultatea de Agronomie din Timişoara şi 8.400 de lei din cercetare.

DAN RUŞANU
A câştigat anul trecut 63.606 de lei de la Camera Deputaţilor şi 35.625 de lei de la Universitatea Spiru Haret.

VASILE DÅNCU
A avut un salariu, în 2007, de 46.000 de lei de la Senatul României şi de 40.000 de lei de la Universitatea Bucureşti

ECATERINA ANDRONESCU
Este deputat şi rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Din cele două funcţii şi din cea de profesor universitar, a avut anul trecut un venit cumulat de 184.434 de lei.

ADRIAN NASTASE
A avut anul trecut un salariu de 58.200 de lei de la Camera Deputaţilor şi a mai câştigat 90.652 de lei de la trei universităţi şi de la Fundaţia N. Titulescu.

ADRIAN IORGULESCU
A obţinut anul trecut un venit de 53.442 de lei din funcţia de ministru şi 46.345 de lei de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

VASILE PUŞCAŞ
A avut un venit de 49.485 de lei de la Camera Deputaţilor şi unul de 105.471 de lei de la diferite facultăţi pentru activitatea de profesor universitar.

VERGIL VOINEAGU
A obţinut un venit de 47.038 de lei pentru funcţia de preşedinte al Institutului Naţional de Statistică şi un venit de 172.037 de lei de la ASE Bucureşti.

Sursa:http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=111298

Un salariat al Şcolii Generale „George Uscătescu“ din Târgu Cărbuneşti lucra în atelierul unităţii de învăţământ, deşi era în concediu, la confecţionarea unui gard comandat de directorul Vasile Ivănoiu.

Sursa:http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2008-08-04/Gard+pentru+casa+directorului+scolii

La Universitatea din Petroşani, primarul Iacob Ridzi a obţinut titlul de doctor cot la cot cu controversatul ex-director al CNH Ilie Bălănescu

Consiliul Titlurilor Universitare acordă promovări pe bandă rulantă

Miniştri, oameni politici, primari şi oameni de afaceri controversaţi au reuşit să prindă ultima tranşă a titlurilor de doctor acordate pe şest de Ministerul Educaţiei (MECT). Printre cele peste 2700 de dosare confirmate în prima jumătate a acestui an se numără cel al ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, cel al fostului prefect al Capitalei, Mioara Mantale, precum şi ale altor nume celebre din politică, cum ar fi vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu şi fosta peremistă, trecută în barca social-democrată, Lia Olguţa Vasilescu.

Deşi se află pe baricade diferite într-ale politicii, liberalul Nicolăescu şi PSD-istul Diaconescu au obţinut concomitent titlul de doctor la aceeaşi instituţie – Academia de Studii Economice, dar în domenii diferite: contabilitate, respectiv drept. Fosta karatistă Lia Olguţa Vasilescu, care a condus între 2005 şi 2008 Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, a fost confirmată cu titlul de doctor în sociologie la Universitatea din Bucureşti, în timp ce subprefectul capitalei Mioara Mantale a primit mult râvnitul titlu prin intermediul Academiei de Poliţie. Un caz interesant este cel al Universităţii din Petroşani, ce i-a uns atât pe primarul municipiului, Tiberiu Iacob-Ridzi, soţul eurodeputatei PD-L Monica Iacob-Ridzi, cât şi pe controversatul om de afaceri Ilie Bălănescu, fostul director general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH). De numele acestuia se leagă un întreg scandal ce priveşte încheierea mai multor contracte între CNH şi diverse firme aparţinând unor oameni „de-ai casei”.

Ministerul Educaţiei promite că va face întreg procesul transparent

Universităţile româneşti au produs în ultimii 8 ani peste 19000 de doctori. Fiecare nouă tranşă a inclus persoane care au ieşit în evidenţă nu atât prin prestigiul academic cât prin afacerile pe care le conduceau sau funcţia politică pe care o deţineau.

În 2007, ziarul Gândul prezenta cazul „Regelui asfaltului”, Costel Căşuneanu, care a devenit doctor al Academiei de Poliţie alături de chestorul Marian Tutilescu, şi pe cel al Mariei Beuran, soţia fostului ministru al Sănătăţii Mircea Beuran, care a primit respectiva distincţie la numai 4 ani după ce aceeaşi universitate care i-a acordat-o o ancheta pentru un caz de plagiat.

În tot acest timp, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a dat undă verde pe bandă rulantă dosarelor pe care le-a primit spre verificare. Din cele 2906 lucrări primite anul acesta, CNATDCU a confirmat 95%, demonstrând încă o dată că este departe de a fi un filtru solid.

Lucrurile s-ar putea schimba începând cu această toamnă, căci MECT lucrează la un nou regulament al consiliului. Dacă, până în prezent, listele celor înaintaţi în grad au fost trecute direct în arhivele ministerului, noile recolte de doctori vor fi făcute publice, astfel încât oricine să poată afla conţinutul tezelor care îi propulsează pe candidaţi în elita intelectuală.

raul.florea@gandul.info
Sursa: http://www.gandul.info/actualitatea/nicolaescu-mantale-diaconescu-in-ultima-transa-de-doctori-unsi-pe-sest.html?3927;2847215

24 Iulie 2008Revoltă în Vişeu. Localnicii se împotrivesc cu vehemenţă construirii unei gropi de gunoi în zonă locuibilă, aproape de culturile lor şi, mai mult de atât, la doar 30 de metri de un râu. Cel mai grav e că primarul a luat decizia de construire de unul singur, fără a se consulta cu cetăţenii sau măcar cu Consiliul Local. Locanicii din Vişeu aduc argumente valide pentru împotrivirea lor: primarul a luat decizia fără a-i consulta, oamenii au culturi în zonă şi, mai mult de atât, distanţa este mult prea mică de casele lor. Cine ar putea suporta mirosul unui morman de gunoi?! Cererea emisă către Consiliul Judeţean prevedea un teren neproductibil. Total eronat. Oamenii susţin că au recolte în apropiere. În apropierea locului în care primarul şi-a pus în plan să ridice o groapă de gunoi se află cel puţin 100 de case. Gospodarii ameninţă că vor face orice le stă în putinţă pentru a se opune acestei iniţiative. Nimeni nu-şi poate bate joc de munca lor de o viaţă. Nici măcar autorităţile, care în fapt ar trebui să-i susţină. Consilierii locali şi viceprimarul par să fie la fel de nemulţumiţi. În principal de faptul că nu au fost consultaţi de către primar. Astfel, au atacat autorizaţia de construcţie în contencios şi vor solicita toate avizele de la instituţiile abilitate să emită acest act, deoarece se bănuiesc anumite nereguli. Atacul în contencios ar putea elucida misterul autorizaţiei de construcţie pentru groapa de gunoi din Vişeul de Jos. Stire adaugata in categoria Social
Sursa:http://www.axatvtransilvania.ro/detalii-stire/scandal-la-vi-eu-din-cauza-unei-gropi-de-gunoi-2241.html

Intr-un liceu particular din Sighetu Marmaţiei, unde bacalaureatul a fost fraudat, toti cei 126 de elevi au fost puşi oficial sub urmărire penală, anunta Realitatea Tv.
Dupa ce, saptamana trecuta, directoarea liceului şi o elevă au fost arestate preventiv, acum au mai fost acuzati alti 40 de profesori, membri din comisia de bacalaureat sau corectori. Aceştia sunt acuzati ca i-ar fi ajutat pe cei 126 de elevi să copieze.
Elevi sunt acuzaţi de procurorii DNA de cumpărare de influenţă. Există acum probe clare că fiecare dintre ei a plătit 1000 de lei pentru a promova examenul de bacalaureat.
Până acum sunt doar trei persoane urmărite penal, şi anume directoarea liceului particular, o elevă, care s-ar fi ocupat cu colectarea banilor de la colegii săi şi preşedintele comsiei de bacalaureat acuzat de luare de mită. Sursa: ROL.ro