Specialiştii Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei au făcut o analiză prin care arată cât petrec elevii la şcoală, cât şi de ce chiulesc. Profesorii dau vina pe programa şcolară încărcată, însă nu recomandă tăierea orelor, ci extinderea orarului la şase zile pe săptămână.
Timpul pe care elevii de clasele a VIII-a şi a XII-a îl petrec la şcoală este în medie de 8 ore şi jumătate pe zi. Calculul ia în vedere şi pregătirile de plecare la ore, plus drumul către şcoală. O analiză făcută de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) arată că orarul elevului este dezechilibrat. În prima zi a săptămânii, şcoala începe „în forţă”, cu toate că randamentul maxim al elevilor este în zilele de mijloc, adică miercurea şi joia. Elevii au câte 9 ore de luni până miercuri şi câte 7-8 ore la sfârşit de săptămână. Acesta este şi un motiv pentru care elevii chiulesc.
Ei stau în clasă cam 5 ore şi jumătate, mai puţin decât spune programa şcolară, se arată în studiul „Timpul şcolar”, realizat de ISE, în perioada 2006-2008, pe un eşantion reprezentativ de elevi şi profesori din 406 şcoli gimnaziale şi licee. Studiul nu a fost promovat de nici unul dintre reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cu toate că a fost finalizat în decembrie 2008.

Cu toate că liceenii, teoretic, au mai multe ore în planul de învăţământ decât cei de clasa a VIII-a, ei stau mai puţin la şcoală decât aceştia, în medie cu 10 minute pe zi. Elevii se scuză, spunând că orarul şcolar săptămânal este încărcat sau chiar foarte încărcat. Şi profesorii cred acelaşi lucru, chiar dacă tocmai ei sunt cei care „aranjează” orarul fiecarei clase. Diriginţii au menţionat că există o medie de 22 de absenţe per elev în cadrul unui semestru, din care jumătate sunt nemotivate. Majoritatea elevilor spun că lipsesc pentru că au avut probleme de sănătate, alţii din cauza oboselii, dar şi din cauză că nu şi-au învăţat lecţia sau că nu şi-au făcut temele (aproape 30%). Unul din zece elevi recunoaşte că nu l-a interesat o anumită disciplină şi de aceea nu s-a mai dus la oră.

Ca soluţie, peste jumătate dintre profesori propun ca programa şcolară să fie revizuită. Doar un sfert dintre dascălii chestionaţi s-au gândit ca ar fi bine ca numărul de ore să fie redus, dar nu printr-o tăiere aşa cum a făcut-o Ministerul Educaţiei în luna aprilie, ci „prin prelungirea duratei programului şcolar la 6 zile pe săptămână şi/sau prin creşterea duratei anului şcolar”, se precizează în studiul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

În luna martie, Ministerul Educaţiei a decis că numărul de ore pentru elevii de liceu este prea mare şi că trebuie reduse. Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, „tăierea” orelor a avut la bază ideea că, în învăţământul superior, studenţii au alocate 28 de ore pe săptămână, iar pentru elevii de 14-18 ani „programul supraîncărcat era cu atât mai dificil“. „În această etapă în care se desfăşoară în teritoriu mişcarea de personal, am redus numărul de ore de la 33-34, la unele licee, sau 37-38 la altele, la 30 de ore pe săptămână“, declara ministrul Educaţiei. Doar liceele vocaţionale de artă sau coregrafie vor avea 33 de ore pe săptămână, pentru că „elevii nu sunt solicitaţi foarte mult psihic, ci se consideră că fac orele din plăcere”, explica Doina Pană, secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar. Modificările s-au făcut în funcţie de profil.

„Sunt peste 200 de specializări, iar noi am încercat să nu afectăm nici elevii şi nici normele profesorilor. Am făcut un compromis, pentru că elevii trebuie să-şi formeze anumite competenţe la sfârşitul celor 12 clase, dar şi să fie pregătiţi pentru examenul de bacalaureat”, a explicat secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, Doina Pană. La profilul mate-info sau cele tehnologice s-a scos o oră de la cea de-a doua limbă străină şi la clasele a IX-a şi a XI-a s-a scos ora de consiliere care se făcea o dată pe an. Istoria românilor a fost scoasă din orarul elevilor de clasa a XII-a care învaţă la filiera tehnologică. Mai mult, orele de sport au iscat un adevărat scandal. Nu se vor mai face două ore de educaţie fizică, ci una obligatorie şi alte trei, despre care încă nu se ştie cum se vor aranja în orarul liceenilor.

Ce se învaţă mai mult la şcoală

În Europa, tendinţa generală este ca 25-30% din timpul total al învăţării să fie alocat limbii oficiale. Matematica ocupă în majoritatea ţărilor locul al doilea sau educaţia artistică (Danemarca, Estonia, Ungaria, Finlanda, Suedia şi Norvergia). Totodată, şcolile îşi pot alege singure numărul de ore pentru unele discipline. În schimb, în România, flexibilitatea distribuirii numărului de ore este redusă.

La clasele I-IV, primele trei locuri sunt ocupate de română, matematică (15% din numărul orelor) şi educaţie fizică (10%), urmate de religie, limbi străine (5%) şi, abia pe ultimul loc, ştiinţele naturii.

La clasele V-VIII, distribuirea orelor este alta: româna, matematica, ştiinţele naturii şi limbile străine (15% din timpul total de studiu), urmate de ştiinţe sociale, educaţie fizică, muzică, desen şi religie.
Sursa Cotidianul

Modificările ministrului Educaţiei, prin care cele două ore de sport se transformă într-una obligatorie şi alte trei opţionale, încarcă bugetul cu încă 13 milioane de lei, susţin sindicaliştii.
O prognoză realizată de specialiştii Ministerului Educaţiei arată că ar fi nevoie anual de 6.700 de norme didactice în plus pentru a susţine orele de sport, după modificările făcute în programa şcolară. În prezent, elevii de liceu fac două ore de sport pe săptămână. Prima propunere a Ministerului Educaţiei a fost aceea ca, din toamnă, elevii să facă doar o oră obligatorie de sport şi încă două după încheierea programului, extraşcolare, dar obligatorii. În urma reacţiilor sindicaliştilor şi ale societăţii civile, ministerul a decis să fie una obligatorie, plus trei extraşcolare, în loc de două. Astfel că, faţă de momentul de acum, ar însemna, la modul general, peste 3.000 de norme didactice în plus, în liceele normale, şi alte 3.500 de norme la cele cu program sportiv. Prim-vicepreședintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu, care se ocupă de problemele financiare ale profesorilor, estimează că aceste norme reprezintă aproximativ 13 milioane de lei, care ar trebui aduşi la bugetul de salarii.Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, spune că lucrează la nişte ordine prin care vor fi reglementate aceste ore.
Cât priveşte normele didactice în plus, ministrul susţine că are rezerve. „În mandatul meu anterior, în 2003, erau cu 700.000 de elevi mai mulţi, iar astăzi sunt cu 30.000 de profesori mai mulţi decât ar fi nevoie la numărul de elevi”, explică ministrul Educaţiei.Specialiştii ministerului susţin că cele trei ore extraşcolare nu se vor face ca până acum. Profesorii de sport vor propune consiliului de administraţie al şcolii un plan, care va stipula modul în care îşi vor organiza echipele, ce sport vor practica copiii şi când se vor antrena. Consiliul de administraţie va analiza planul, astfel încât, de exemplu, să nu fie ales înotul dacă nu există bazin sportiv în localitatea propriu-zisă.Liderii profesorilor sunt însă sceptici. „E o problemă de implementare. A aduce oameni să ţină orele de sport e imposibil. O a doua problemă e financiară. De unde ia ministerul bani să acopere normele? Iar a treia este legată de baza materială, pentru că nu toate şcolile au unde să facă echipe sportive. Sau în mediul rural, ce faci cu elevul navetist dacă el termină orele la 14.00, iar formaţia sportivă se întruneşte la 17.00?”, spune Liviu Marian Pop, secretar general Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Rezolvarea se aşteaptă de la ordinele la care lucrează ministrul Educaţiei.
Sursa: Cotidianul

proape 70% din dascălii maramureşeni sunt de acord să intre în grevă în zilele în care sunt programate tezele unice, în semn de nemulţumire faţă de faţă de neacordarea majorărilor salariale, transmite corespondentul NewsIn.

De asemenea, peste 50% dintre sindicaliştii din şcolile judeţului Maramureş sunt de acord să recurgă şi la alte forme de protest dacă Ministerul Educaţiei nu va schimba modul de abordare a problemelor din educaţie.

Liderul Sindicatului Liber din Învăţământ Maramureş, Liviu Pop, a declarat, miercuri, că, în urma referendumului organizat în şcolile din judeţ, a reieşit că aproape 60% dintre dascăli sunt de acord cu participarea la un miting de amploare în Bucureşti.
Aproape 70% dintre cei chestionaţi şi-au dat acceptul pentru organizarea grevei generale în zilele când sunt programete tezele unice, iar peste 60% dintre profesori optează pentru boicotarea examenului de bacalaureat.

“Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş a finalizat referendumul privind formele de protest la care sunt hotărâţi să recurgă membrii de sindicat. Astfel, 59,19% dintre aceştia sunt de acord cu miting la Bucureşti, 67,95% optează pentru grevă generală în zilele desfăşurării tezelor unice, iar 61,70% pentru grevă generală în luna iunie. De asemenea 60,15% optează pentru boicotarea examenului de bacalaureat. Vineri, 24 aprilie, la sediul FSLI, va avea loc şedinta Consiliului National al FSLI, unde se va analiza rezultatul referendumului pentru declanşarea acţiunilor de protest”, a mai spus Liviu Pop.

Federaţiile din educaţie se vor întâlni săptămâna aceasta pentru a centraliza datele referendumului printre profesori privind acţiunile faţă de neacordarea majorărilor salariale, forma de protest preferată de cadrele didactice fiind boicotarea examenelor naţionale.

Federaţia “Spiru Haret”, care adună, potrivit reprezentanţilor acesteia, aproximativ 66.000 de membri, a anunţat că şi-a finalizat referendumul pe tema protestelor, iar acţiunile preferate sunt boicotarea examenelor naţionale, la care ar participa 80% dintre cadrele didactice, şi greva generală, la care ar urma să ia parte 70% dintre membrii federaţiei.

Boicotarea examenelor naţionale este forma de protest considerată cea mai oportună şi de cea mai mare federaţie din educaţie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care anunţă că are 191.000 de membri. “Profesorii afiliaţi FSLI vor, în majoritate, să organizăm greva generală în ziua desfăşurării examenelor naţionale”, a declarat liderul FSLI, Aurel Cornea.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei, tezele cu subiect unic sunt programate în perioada 29 aprilie – 21 mai, iar bacalaureatul va avea loc în intervalul 22 iunie – 9 iulie.
Sursa Cotidianul

Medicul primar ar putea să fie în acelaşi palier salarial cu artistul liric de operă, căpitanul, conferenţiarul universitar sau consilierul superior din Finanţe, potrivit unei schiţe din viitoarea lege a salarizării unitare a bugetarilor.
Grupul de lucru care elaborează proiectul de lege privind o salarizare unitară în sistemul bugetar a stabilit primele trei etaloane de funcţii din domeniile sănătate, educaţie şi administraţie publică de la care pleacă viitoarea grilă comună a retribuirii tururor angajaţilor de la stat. Acestea sunt medicul primar de clinică, profesorul de gradul I sau II (încă se discută) de liceu, cu vechime de 6-10 ani, şi referentul superior în aparatul ministerelor. Şase instituţii au transmis deocamdată funcţiile pe care le consideră similare cu cele trei luate ca etalon.

În ceea ce priveşte funcţia de medic primar, de exemplu, reprezentanţii ministerelor şi ai sindicatelor au decis că ea poate fi pusă pe acelaşi palier cu conferenţiarul universitar din învăţământ, căpitanul din sistemul militar, consilierul superior din Finanţe şi artistul liric de operă.
Profesorul de liceu care are 6-10 ani de vechime este considerat similar cu sublocotenentul, plutonierul adjutant principal cu studii superioare/maistrul militar/principal din armată, cu expertul principal/expertul vamal principal din Finanţe, cu muzeograful gradul II/preotul de parohie, cu farmacistul/fiziokinetoterapeutul şi cu expertul principal, consilierul juridic principal sau auditorul principal pe parte de funcţionari publici. Referentul superior dintr-un minister va fi considerată o funcţie similară cu secretarul de şcoală/pedagogul din educaţie, cu soldatul şi gradatul voluntar/referentul pentru personalul civil din armată sau cu statisticianul medical/laborantul din domeniul sănătăţii.

Mihaela Neacşu, vicepreşedintele sindicatului Publisind şi participant la grupul de lucru de la Ministerul Muncii, a explicat că aceste trei funcţii din trei domenii diferite au fost luate în discuţie aleatoriu, ca punct de plecare, şi urmează ca ministerele să stabilească şi funcţiile care intră între acestea trei, astfel încât procesul de stabilire a poziţiilor similare să poată continua.

Concret, până acum grupul de lucru a stabilit cele nouă criterii generale de ierarhizare care vor sta la baza acestei grile: nivelul de studii şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţile şi conflictele de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii şi interacţiunea cu factorii externi şi condiţiile de acceptare pe post, adică gradul de dificultate al examenului şi pregătirea necesară.
Cotidianul

Profesorii nu vor fi daţi afară şi nici nu li se vor tăia lefurile, însă nici nu vor primi majorarea salarială de 33% până în ianuarie anul viitor.
Rectificarea negativă a guvernului Boc nu va afecta posturile din învăţământ.

Cadrele didactice ar putea avea o organizaţie de tipul Colegiului Medicilor, care să analizeze abaterile de etică. Experienţa arată însă că instituţia destinată judecării erorilor profesionale a devenit una de apărare a breslei.

Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, vrea ca toţi banii pentru şcoli să fie în portofelul primarilor şi nu al directorilor de şcoli.

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, a declarat, vineri, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Oraşelor din România, că resursele financiare nu trebuie să ajungă la şcoli prin procesul de descentralizare, aşa cum susţin sindicaliştii. În opinia sa, acest lucru ar duce la “multiplicarea” birocraţiei. “Nu este normal ca resursele financiare să ajungă la şcoli, întrucât acestea nu au structura necesară pentru a planifica şi a cheltui banii”, a spus ministrul Andronescu. Astfel, banii pentru salariile profesorilor, pentru investiţii şi reabilitări sau pentru problemele administrative vor fi cheltuiţi de primării.

Şi în ceea ce priveşte formarea Consiliilor de Administraţie ale unităţilor şcolare, ministrul Educaţiei a arătat că există mai multe formule de conducere, una dintre ele presupunând ca acestea să fie formate din o treime părinţi, o treime profesori şi o treime reprezentanţi ai autorităţilor locale.
“Dar în urma discuţiilor cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, a reieşit că aceştia doresc în Consiliile de Administraţie ale şcolilor o majoritate formată din profesori”, a explicat ministrul Ecaterina Andronescu.

Doar titularizarea va fi lăsată la nivelul şcolilor în urma descentralizării. Ministrul Educaţiei crede că acest examen la nivel naţional, după cum se desfăşoară în prezent, duce la costuri foarte mari. “E firească trimiterea titularizării la nivelul fiecărei şcoli, dar care ar putea să beneficieze de expertiza inspectoratului şcolar de care aparţine. Astfel, şi profesorul se responsabilizeză pe postul lui. În prezent sunt 68.000 de suplinitori din 258.000 de cadre didactice. Acest lucru nu dă stabilitate sistemului întrucât cel care este la catedră suplinitor nu ştie unde va preda la anul. Profesorul trebuie responsabilizat”, a arătat ministrul.

Sursa Cotidianul

Nemulţumirile legate de modificarea numărului săptămânal de ore au fost oblojite miercuri la o întâlnire între reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi sindicaliştii.
S-a decis ca elevii din liceu să facă din toamnă tot 30 de ore obligatorii, din care 19 sunt în trunchiul comun pentru toate liceele, iar 11 sunt orele specifice profilului şi cele la materiile alese de copii. O primă problemă a fost ora de istorie pentru clasa a XII-a de la liceele tehnologice. „Pentru ca elevii să facă şi istorie, am venit cu o soluţie: o săptămână se predă geografia, iar în următoarea săptămână, istoria”, spune Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Şi la orele de sport s-a umblat, astfel încât elevii să se poată antrena în mai multe echipe, dacă vor dori.
„Obligativitatea va fi doar a profesorului, care are trecută în norma didactică formarea de echipe sportive şi ansambluri artistice. În cele două ore se putea forma doar câte o echipă de fotbal, de exemplu, pe şcoală. Am modificat astfel încât să se poată face echipe pe clasa a IX-a, a X-a şi aşa mai departe, iar un elev poate să-şi aleagă să stea şi 6 ore în plus pentru sport. Fiind ore extracurriculare, nu opţionale, elevii nu vor primi note sau absenţe”, explică reprezentantul FSLI.

O altă problemă a fost ora de dirigenţie din clasele a IX-a şi a XI-a, de la liceele tehnologice, care fusese scoasă pentru a se pune o oră în plus de chimie, chiar specialitatea ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu. „Noi i-am dat două variante doamnei ministru: ori se face în plus ora de dirigenţie, iar elevii vor avea 31 de ore, ori scoate o oră de chimie, din cele două”, spune Pop. Legat de orele de limbă străină de la liceele tehnice, care se reduseseră de la patru la trei, „nu s-a mai putut face nimic. Elevii vor rămâne cu trei ore de limbi moderne”.
SURSA

Ministerul Educaţiei şi sindicatele au finalizat criteriile de performanţă pe baza cărora va fi evaluată activitatea cadrelor didactice. În funcţie de calificativul primit (S, B, FB), fiecare profesor îşi va putea negocia salariul.