Potrivit rezultatelor parţiale ale referendumului printre membrii FSLI din 14 judeţe privind acţiunile de protest, aproximativ 80% dintre sindicalişti vor boicotarea examenelor naţionale, iar 60 % susţin declanşarea grevei generale.

Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că s-au primit rezultatele referendumului printre sindicaliştii din 14 judeţe. “În proporţie de peste 80% au fost pentru boicotarea examenelor naţionale, iar circa 60% au optat pentru greva generală”, a declarat Aurel Cornea.

Liderul FSLI a susţinut că rezultatele finale ale referendumului FSLI vor fi finalizate, săptămâna viitoare, o decizie comună referitoare la acţiunile de protest urmând să fie luată de toate cele patru federaţii din învăţământ.

Federaţia “Spiru Haret” a finalizat referendumul printre membrii săi, 80% dintre aceştia susţinând boicotarea examenelor naţionale.

Urmează ca federaţiile “Alma Mater” şi FEN să finalizeze refernudumul printre membrii lor de sindicat.

Sindicaliştii din educaţie sunt nemulţumiţi de rezultatele întâlnirii de luni cu preşedintele Traian Băsescu, care le-a cerut să înţeleagă criza şi le-a spus că salariile din învăţământ vor îngheţa în acest an, în aceste condiţii ei considerând că ministrul Andronescu ar trebui să demisioneze.

GANDUL

Sindicatele din învăţământ aleg până la Paşte modul de protest: mitingul, boicotarea examenelor naţionale sau greva generală

Profesorii nu vor mai primi nici un leu în plus la salariu până în anul 2010

Salariile profesorilor nu vor creşte cu nici un leu, anul acesta, majorările de 33% pentru dascălii din preuniversitar, respectiv 50% pentru cadrele didactice din universităţi urmând a fi aplicate la 1 ianuarie 2010.

Reprogramarea majorărilor votate de parlament în toamna anului trecut, vine după ce bugetul alocat Ministerului Educaţiei a fost redus cu 811 milioane de lei, consecinţă a acordului pe care guvernul l-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional. „Legea 221 prevedea majorarea cu 50%, dar din aceasta a fost deja alocată o cotă de 9%. Dacă ar intra în vigoare iar Legea 221, aceasta ar presupune o creştere salarială cu 33,6%, începând cu 1 ianuarie 2010, când, probabil, economia îşi va reveni”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, citată de Mediafax, precizând că, în schimb, sporurile vor fi menţinute. Astfel, profesorii rămân şi fără creşterile de 5% programate de executiv pentru acest an (3% din luna aprilie şi 2% din luna octombrie), procent considerat oricum nesatisfăcător de către dascăli.

În replică la anunţul făcut de Ecaterina Andronescu, sindicaliştii aşteaptă pe de o parte documentul oficial care să ateste respectiva măsură, iar pe de altă parte rezultatul referendumului organizat în teritoriu de toate cele patru federaţii. “Doamna ministru poate anunţa orice. Dumneaei a spus multe: că vom avea 6% din PIB pentru Educaţie, că majorările se vor aplica anul acesta şi că va pleca de la şefia MECI dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla. Vrem să vedem ordonanţa guvernului şi apoi discutăm. După Paşte vom ştii şi pentru ce au optat dascălii: pentru miting, pentru boicotarea bacalaureatului şi tezelor cu subiect unic sau pentru greva generală”, ne-a spus Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

La rându-i, Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei “Spiru Haret” acuză guvernul că încalcă legea fundamentală a statului, făcând trimitere la nerespectarea angajamentelor asumate de politicieni: “Poate pentru ministrul Educaţiei, pentru premierul Boc este o mare realizare ca această lege să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2010. Pentru angajaţii din învăţământ nu înseamnă decât o încălcare a Constituţiei României, a legilor votate de către parlamentari, a angajamentelor asumate de către preşedintele Traian Băsescu”. (R.F.)

Sursa GANDUL

Ministrul Educaţiei, Ecateri­na Andronescu, se opune intenţiei Ministerului de Finanţe de a reduce cu 20.000 numărul de posturi din învăţământ, declarând că respectiva măsură ar aduce întregul sistem în stare de nefuncţionare.
“Realmente nu se poate pune problema pentru că aici nu este vorba de un sistem din care pleacă cineva şi nu se mai fac angajări decât 15%, aici cine pleacă lasă sala goală. Deci este realmente imposibil să acceptăm ca 20.000 de posturi să plece din sistemul de învăţământ. Nu este posibil aşa ceva, nu ar mai fi posibilă funcţionarea învăţământului. Eu cred că este o problemă pe care trebuie să o judecăm împreună cu ministrul Finanţelor şi cu responsabilii de la Ministerul Finanţelor şi să găsim o soluţie de ieşire din acest impas. Nu putem accepta o reducere de personal în învăţământ, pentru că este ca şi când am accepta să rămână clasele fără profesori”, a spus ministrul la finalul întâlnirii de ieri a conducerii PSD cu miniştrii social-democraţi, precizând că, deşi situaţia economică este dificilă, acest fapt nu poate justifica sacrificarea Educaţiei.
Premierul Emil Boc şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, i-au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute pe sindicaliştii din Educaţie că au de ales între îngheţarea salariilor şi reducerea personalului din învăţământ cu 5%. Măsura, ce ar urma să fie pusă în aplicare printr-o ordonanţă de urgenţă, vine ca urmare a acordului pe care Guvernul l-a semnat cu Fondul Monetar Internaţional ce prevede reducerea bugetului Educaţiei cu 811 milioane de lei.
Federaţiile sindicale au reacţionat imediat ameninţând cu proteste ce pot ajunge până la boicotarea tezelor cu subiect unic şi a bacalaureatului şi declanşarea grevei generale. (R.F.)

gandul

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, intenţionează să condiţioneze tuitularizarea profesorilor de acordul pe care ar urma să şi-l dea primăriile. Motivând că titularizarea la nivel naţional aduce costuri mari şi „lucruri complicate”, şefa învăţământului ia în calcul să modifice legislaţia astfel încât profesorii să-şi obţină locul la catedră numai dacă au acordul consiliului de administraţie al şcolii pentru care au optat, organism din care ar urma să facă parte reprezentanţii autorităţilor locale.

În cadrul Adunării generale a Asociaţiei Oraşelor din România, Ecaterina Andronescu a precizat că soluţia preferată în privinţa descentralizării învăţământului ar fi constituirea la nivelul şcolilor a unor consilii de administraţie alcătuite din profesori, părinţi şi reprezentanţii autorităţilor locale, în ponderi egale, anunţând totodată că doreşte înfiinţarea postului de manager şcolar care să se ocupe de problemele administrative, alături de directorul unităţii şcolare. “Trebuie să descentralizăm resursele financiare, astfel încât banii să ajungă direct în bugetul autorităţii locale şi ar fi normal ca fiecare şcoală să primească de la primării un buget aprobat pe care să-l gestioneze. Astfel, bugetul să fie responsabilitatea unui consiliu de administraţie”, a spus ministrul, adăugând că MECI lucrează împreună cu specialiştii Ministerului de Finanţe pentru găsirea unei formule de calcul care să determine costul mediu pentru fiecare elev şi în funcţie de clasa de specializare astfel încât să poată fi compensate costurile mari ale unor unităţi de învăţământ. (R.F.)

Sursa Gandul

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) anunţă că şi-ar putea retrage semnătura de pe Strategia pentru Educaţie şi Cercetare, document al Preşedinţiei României, pe care Traian Băsescu i-a condiţionat pe sindicalişti să-l semneze, în schimbul promulgării legii de majorare a salariilor din învăţământ. Decizia a fost luată, ieri, în cadrul Colegiului Naţional al celei mai mari federaţii sindicale din învăţământ.
Motivaţia ţine de constatarea că Guvernul nu-şi respectă promisiunile de negociere a salariilor, dar, mai ales, de măsurile de reducere a unor sporuri şi drepturi pentru dascăli, considerate de FSLI o adevărată „curbă de sacrificiu”.
În acelaşi timp, FSLI apreciază că modificarea curriculumului efectuată de MECI s-a făcut „în pripă şi haotic, fără un studiu de impact şi o analiză profesionistă”. În perioada imediat următoare, Consiliul Naţional al FSLI va consulta membrii federaţiei pentru redeschiderea conflictului de muncă suspendat în luna noiembrie 2008. Aceeaşi decizie au luat-o şi celelalte federaţii, „Spiru Haret” şi FEN.
GANDUL

Profesorii ar putea să reia protestele în cazul în care guvernul va tăia salariul de merit, sporurile şi suta de euro destinată achiziţiei de carte pentru profesorii care au peste 35 de ani. Cele patru federaţii din învăţământ au trimis, ieri, o scrisoare deschisă către premierul Boc, solicitându-i acestuia o întâlnire în regim de urgenţă pentru a discuta proiectul ordonanţei care anulează dascălilor respectivele drepturi. În urma discuţiilor purtate la Ministerul de Finanţe (MF), preşedintele Federaţiai Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a catalogat actul normativ pregătit de executiv drept „dispreţ faţă de dialogul social întrucât în toate discuţiile de până acum, nu s-a pus problema reducerii acestor sporuri sau a altor discuţii salariale”. Liderul sindical ameninţă că va da în judecată guvernul, mergând până la sesizarea autorităţilor internaţionale şi declanşarea grevei generale. “Salariul de merit reprezintă un criteriu de performanţă şi se acordă în baza unui punctaj. Acest drept se acordă pentru 15% din totalul cadrelor didactice”, a declarat Cornea, precizând că, în cazul introducerii acestor prevederi, pierderile salariale pentru personalul din învăţământ ar fi de aproximativ 60%: “Acest lucru înseamnă o curbă de sacrificiu nemaiîntâlnită nici măcar în perioada interbelică”, a declarat Cornea. În timp ce reprezentanţii federaţiilor încercau să-i convingă pe oficialii MF despre efectele nocive pe care le-ar putea avea ordonanţa, la Sibiu, o sută de profesori au intrat în sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru a reclama problemele legate de premiul anual de doi la sută şi salariul de merit. “Cu toate că de la Ministerul Educaţiei primim informaţii că nu există cadru legal pentru aceste diminuări, membrii sindicatului nostru se trezesc cu salariile tăiate parţial. Cerem Inspectoratului Şcolar să ia măsuri imediate pentru revenirea la normalitate”, se arată într-un comunicat al sindicaliştilor sibieni. De cealaltă parte, ministrul Ecaterina Andronescu dă asigurări că, cel puţin în privinţa acordării celor 100 pentru achiziţia de carte, dascălii vor beneficia în continuare de program, declarându-ne că nu ar fi asistat la discuţii în acest sens: “Nu ştiu nimic despre neacordarea celor 100 de euro. Nu s-a discutat în guvern acest lucru şi personal nu cred că trebuie să acţionam astfel”. (R.F.)
Sursa: Gandul

Educaţia e unul din domeniile vitale ale unui popor. Ea este un stâlp pentru multe! Din păcate, parcã e sport naţional să lovim cu toţii acest stâlp!
Nu scriu aceste rânduri sub influenţa scandalului artificial şi meschin care se întreţine pe tema „salariile dascălilor”. Motivaţia acestor rânduri este alta: dascălii adevăraţi!
Consider că profesorii trebuie să fie modele, sau cel puţin exemple, pentru elevi. Într-o societate idioatã, aflatã în crizã de valori sociale, culturale etc. rolul şi responsabilitatea fiecãrui profesor sporesc.
Le mulţumesc profesorilor mei, adevăraţi, pentru ce m-au învăţat, că m-au sprijinit şi înţeles! Îi iubesc pe profesorii de la care mereu am primit un sfat, m-au ajutat să descopăr ceva. Sunt acei profesori, pe care i-am întâlnit nu numai eu, ci, cred, cu toţii. Ei ne învaţă că respectul se câştigă. Ei nu au probleme cu elevii. Profesorii mei încurajează personalitatea elevului şi spun mereu incredibil de bine: „Gândiţi!” Ei se „poartă” modest, nu suferă de „domnie”, sau „pupincurism”. Ei sunt oamenii care învaţă pe alţii (dar şi pentru sine) toată viaţa, din dorinţa de a cunoaşte, din plăcere. Ei sunt profesorii „cu chemare”, cum spunem unii.
Dascălilor pe care îi iubesc încerc să le arăt gândurile mele, de fiecare dată când pot. Şi uneori bucuria că-i văd sau că i-am întâlnit în viaţă îmi încearcă lacrimile.
Ca în fiecare domeniu de pe lumea aceasta se aplică zicala: „Nu există pădure fără uscăciuni!”. Pentru că sunt în rândul profesorilor persoane care fac de râsu’-plânsu’ breasla dascălilor şi induc societăţii o percepţie gri. Ipocrizia acestor „tipuri” atrage antipatia elevilor, dar şi a societăţii.
Aceste tipuri „pasează” toată vina oricărei situaţii neplăcute ba elevilor, ba conducerii şcolii, inspectoratului, ministerului, chiar şi lumii, fără să reflecte asupra sinelui măcar! Aceste „tipuri ipocrite” se cred zeităţi, mai importante decât istoria insãşi! Susţin că „formează caractere”. Dar cum fac asta?! Prin intrigi? Ipocrizie? Prin cultul personalităţii?!
Prin, citez: „Profesorul e profesor şi elevul este elev!”. Prin excluderea dialogului, a schimbului de opinii dintre elev şi profesor? Cum formează caractere? Cum le îndrumã? Cum şi iarăşi cum…
Nu judec, pun în balanţă. Cititorule, tu reflectează la aceste lucruri!
Sursa:Gandul

Deşi au acceptat să participe la licitaţie, editurile anunţă că ar putea opri producţia manualelor şcolare

Editurile spun că Ministerul Educaţiei le şantajează

În România, elevii ciclului gimnazial (clasele a V-a – a VIII-a) învaţă după manuale vechi de peste 12 ani. Ultimele licitaţii pentru disciplinele claselor V-VIII au avut loc prin anii ’95-’99 (în funcţie de clasă şi disciplină) şi de atunci n-au existat decât reeditările anuale (10% din tiraj) pentru înlocuirea manualelor uzate. Pentru liceeni situaţia este ceva mai bună, dar nu într-atât încât să se poată spune că manualul şcolar mai contează în procesul didactic.

Cum pentru clasele a XI-a şi a XII-a, manualul şcolar nu mai este gratuit, şi elevul nu-l mai primeşte de la şcoală, vânzarea prin librării a acestora este nesemnificativă. „Din manualul nostru (Editura Sigma) de Limbă şi literatură română, clasa a XII-a, coordonat de Nicolae Manolescu, am vândut 2000 de exemplare. Din toată piaţa posibilă de 150.000-200.000 de exemplare, se cumpără cel mult 20.000 de manuale pentru o disciplină şcolară de la clasa a XII-a“, spunea directorul Editurii Sigma, Boris Singer, la întâlnirea editorilor din UER.

Dezbaterile de la Cheia, de la sfârşitul săptămânii, au scos în evidenţă şi alte carenţe majore ale situaţiei manualului şcolar. Dl. Dan Iacob, Grup Art, semnala că: „Statul român investeşte 2 euro pentru fiecare elev, pentru toate manualele şcolare dintr-o clasă, un preţ mult sub cel cheltuit de state, precum Bulgaria, sau alte ţări membre UE.“ Preşedintele UER (structură ce reuneşte 80% din editurile de carte şi manuale şcolare), dl. Mihai Penescu, a cerut membrilor Uniunii să decidă asupra poziţiei pe care aceasta o va avea faţă de solicitarea MEC de a organiza în intervalul imediat următor licitaţia pentru manualele de clasa a VII-a şi a VIII-a, pentru disciplinele la care se susţin tezele cu subiect unic. Fără a ajunge la un punct de vedere comun, în privinţa participării la licitaţie, editorii au reclamat în unanimitate că: „Subvenţionează Ministerul Educaţiei, fiindcă din considerente legate de autori sau producţie, acceptă să vândă MEC manuale aflate sub preţul de cost“.

„Suntem vinovaţi pentru această situaţie, fiindcă în 2001 am acceptat şantajul dnei. ministru Andronescu şi am acceptat să vindem manualele sub preţul lor de producţie. Nu aveam ce face pentru că aveam sute de mii de exemplare şi trebuia să le vând“, spunea dl. Penescu, precizând că tocmai faptul că a acceptat să dea manualele sub preţ a dus la ieşirea de pe piaţă a manualelor Editurii All. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Humanitas Educaţionl – falimentară în acest moment – dar şi cu alte edituri care, chiar dacă nu au ieşit încă din piaţă, au toate şansele să ajungă în această situaţie, cu atât mai mult cu cât în această perioadă de criză, toate editurile au anunţat că-şi vor reduce activitatea şi volumul încasărilor cu 30-35%.

Scandalul manualelor şcolare – ce pare fără sfârşit, de mai bine de 15 ani – s-a reaprins acum, fiindcă MEC a anunţat editurile că intenţionează să organizeze licitaţie pentru manualele de clasa a VII-a şi a VIII-a.
Deşi, iniţial, în anul şcolar 2007-2008, reprezentanţii editurilor şi ai MEC căzuseră de acord asupra procedurii de licitaţie, acceptându-se ca idee principală prioritatea calităţii manualului faţă de preţ şi formula stabilirii preţului, luând în calcul preţul minim (stabilit de MEC) plus 30%, în ultimul moment, mai precis în 29.01.2009, MEC a anunţat că procedura de licitaţie va rămâne tot cea veche şi contestată de edituri, formulă după care prioritar este preţul cel mai mic.

Editurile cer o piaţă liberă a manualelor

Concluziile editorilor sunt legate de solicitarea de a se întruni comisia consultativă formată din reprezentanţii MEC şi ai editurilor; stabilirea unui grafic coerent de editare – care să cuprindă cel puţin 12 luni pentru organizarea licitaţiei, pilotarea manualelor şi tipărirea propriu-zisă; evaluarea manualelor având drept criteriu principal calitatea acestora şi nu preţul, majorarea bugetului MEC pentru achiziţia de manuale şi descentralizarea procesului de achiziţie a manualelor, lăsând comunităţiilor locale şi şcolilor dreptul şi banii necesari alegerii manualului dorit, după modelul existent în majoritatea ţărilor UE.

În acelaşi timp, editorii au semnalat că MEC ar intenţiona să renunţe la acordarea celor 100 de euro fiecărui cadru didactic pentru achiziţionarea de cărţi şi auxiliare şi a fondurilor destinate achiziţiilor de carte şcolară de către biblioteci. Reprezentanţii MEC spun că Educaţia nu are astfel intenţii de suprimări de fonduri, dimpotrivă, ministrul Andronescu spune că Educaţia nu va renunţa la nici unul din proiectele derulate în anul trecut atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.

Info plus:

Arghezi ar putea fi scos din manuale

O situaţie cel puţin stranie s-ar putea petrece cu marii poeţi ai literaturii române, prevăzuţi în programa şcolară obligatorie, dar aflaţi în pericol din cauza moştenitorilor legali şi a incapacităţii editurilor de a plăti drepturile de autor. Conform acestei legi, moştenitorii legali ai autorilor pot ceda drepturile de autor editurilor chiar şi în situaţia în care operele literare sunt folosite în manualele şcolare. Este scutită, de la achitarea drepturilor de autor, pentru învăţământ, doar reproducerea „unor fragmente“. Cum, în cazul poeziei, nu defineşte nimeni ce anume înseamnă „fragmente“, sunt editori care, de teama de a plăti drepturile, renunţă la a reproduce în manualele şcolare respectivii autori, chiar şi atunci când scriitorii sunt obligatorii prin programa şcolară.

Cel mai celebru caz îl reprezintă spaima editorilor faţă de pretenţiile dnei Mitzura Arghezi, moştenitoarea poetului Tudor Arghezi. Poetul a murit în 14 iulie 1967 (legea prevede plata drepturilor aferente, timp de 70 de ani, de la decesul autorului), iar dna Mitzura a dat în judecată şi a câştigat în anii trecuţi, procesul cu editurile care au reprodus în manualele şcolare poezia „Zdreanţă“, fără a avea permisiunea dânsei. „Îi plătesc doamnei Arghezi 5 milioane de lei pentru o poezie“, spune directorul editurii Sigma. Pentru 2 poezii ale lui Vasile Voiculescu, grupul Art a plătit 90 de milioane de lei, moştenitorului poetului, Andrei Voiculescu. „E cam scump, aşa că am decis să-l scot din manual, mai ales că nu e autor canonic“, ne-a declarat directorul unei edituri.

melania.vergu@gandul.info

Sursa: Gandul

Studenţii cataloghează comportamentul guvernului drept „bătaie de joc”
Banii pentru salariile profesorilor din universităţi şi bursele studenţilor din această lună se află în continuare blocaţi la Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF). Practic, în lipsa celor 255 de milioane de lei pe care guvernul ar fi trebuit să-i vireze, luna aceasta, în contul învăţământului superior, rectoratele se află în situaţia de a îngheţa sumele destinate cadrelor didactice. Mai mult, în urma refuzului venit din partea executivului, atât bursele sociale cât şi cele de merit pe care studenţii ar trebui să le încaseze, săptămâna viitoare, sunt la rându-le suspendate. Conform unor surse din Ministerul Educaţiei, MEF nu ia în calcul decât varianta deblocării a 150 de milioane de lei din suma restantă care a fost amânată în urma rectificării de guvern din această vară.
Astfel, spun sursele, Ministerul de Finanţe motivează refuzul virării banilor prin faptul că universităţile au în cont 230 de milioane de lei, bani proveniţi din fonduri proprii. În cazul în care instituţiile de învăţământ superior vor apela, însă, la respectivele bugete suplimentare pentru a acoperii salariile şi bursele, anumite achiziţii şi investiţii ar putea fi blocate. După ce, Federaţia Sindicală „Alma Mater” şi-a exprimat, în urmă cu trei zile, îngrijorarea faţă de situaţia declanşată de guvern, studenţii condamnă, la rându-le, comportamentul executivului.
„Este o bătaie de joc şi e absurd să pierzi bani pe un capitol care nu consumă mult, cum e cel al burselor. Este foarte dureros mai ales pentru studenţii care depind de bursă socială. Nu prea avem ce face. Vom aştepta până în luna ianuarie, când vom avea un nou guvern şi dacă situaţia nu se va rezolva vom lua atitudine”, ne-a declarat Gabriel Petrea, preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România. (R.F.)
Sursa : Gandul