Profesorii, fortati sa aleaga intre catedra si pensie

Tezele unice bat la uşă. Sunt voci care le consideră în continuare insuficiente în evaluarea elevilor şi pregătirea lor pentru învăţământul liceal. Studiindu-se mediile de intrare în liceele bune din oraş s-a ajuns la concluzia că introducerea tezelor unice de evaluare pentru elevii claselor a VII-a şi a VIII-a a condus la o scădere a calităţii pregătirii viitorilor liceeni.

De când tezele unice de evaluare au fost introduse în metodologie, mediile de intrare în licee precum Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”, “Mihai Eminescu” ori “Vasile Lucaciu” au scăzut simţitor. Întâmplător sau nu, pe băncile acestor unităţi de învăţământ au ajuns elevi mult mai slabi, dar care au avut note mari la cele trei discipline la care au dat teza unică. Colegiile naţionale nu au voie să organizeze o admitere specială, elocventă la disciplinele pe care se axează educaţia în unităţile lor. Urmarea? Elevi care nu ştiu o boabă de engleză, de exemplu, ajung la Eminescu şi nu fac faţă ritmului de învăţare.

• Probă de aptitudini notată doar cu admis/respins

“Nu am nimic cu tezele unice ca sistem de evaluare a elevilor pentru clasele VII-VIII. Însă, modul actual de admitere în liceu este depăşit. Mult mai potrivit ar fi un sistem de admitere în liceu pe baza unor metodologii proprii ale fiecărui liceu sau chestiuni mixte de genul admitere plus media claselor V-VIII ori a tezelor unice. Acestea din urmă însă ar trebuie să aibă o pondere mai mică! Pentru clasele bilingve, media testelor de aptitudini nu se ia în considerare decât ca şi calificativ admis/respins. Consecinţa: un elev cu aptitudini deosebite la limba engleză nu ajunge în Colegiul Eminescu, pentru că media, conform actualului sistem, nu îi permite”, afirmă Marius Crăciun, directorul Colegiului Naţional “Mihai Eminescu”.

• Pledoarii şincaiste

Aceeaşi situaţie se petrece şi la Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”. “Nu cred că tezele unice sunt realizate impecabil. Iar câtă vreme profesorii care organizează testele au şi interese de a ridica notele elevilor lor, nu va fi benefic educaţiei. Un examen de admitere ar oferi condiţii potrivite pentru ca toţi copiii să pornească de la datele iniţiale şi să se stabilească un clasament actual al celor înscrişi. De exemplu, la o şcoală din oraş şi la una din mediul rural nu cred că sunt aceleaşi condiţii şi aceeaşi evaluare. Pledez pentru o admitere adecvată fiecărui liceu”, precizează Ioan Mureşan, directorul Colegiului Naţional “Gheorghe Şincai”.

• Un sistem imperfect

O admitere, alături de tezele unice, ar fi cea mai justă metodă de accedere în liceu, şi în opinia reprezentanţilor ISJ Maramureş. Din păcate, prea puţin se ia în seamă de cei din teritoriu, deciziile mari fiind luate de la Centru. “Tezele unice nu reprezintă cea mai bună metodă pentru selecţia şi accederea elevilor în învăţământul liceal. Cel mai elocvent mod de admitere în liceu ar fi o probă de aptitudini pe profilul liceului respectiv. Un examen diferenţiat pe tipul liceului ar fi mult mai relevant”, opinează Pavel Filip, purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş.

• A scăzut interesul elevilor pentru şcoală

Cu toate acestea, tezele unice nu sunt singurii factori nocivi pentru liceele de top. A scăzut simţitor şi motivaţia elevilor de a învăţa.
“S-a micşorat mult media de intrare în licee, din păcate, cu aproximativ 1,5% – 2%, fapt care se simte. Un factor îl constituie tezele unice, dar din nefericire nu este singurul. Şcoala e la concurenţă cu internetul, cu televizorul. Elevii învaţă din ce în ce mai puţin. A scăzut interesul pentru învăţare, dar şi controlul părinţilor”, afirmă Pavel Filip.
Deocamdată, elevii se pregătesc pentru tezele din acest semestru, ce vor debuta pe 25 noiembrie, la limba şi literatura maternă, continuând cu limba şi literatura română, matematică şi proba la alegere, istorie sau geografie, pe 3, 11 şi 16 decembrie a.c. (ultima probă doar pentru clasa a VIII-a).

Sursa: Glasul Maramuresului

Am trecut pe la Finteuşu Mare cu gîndul la vestitul cor, care împlineşte 90 de ani de la înfiinţare… Am trecut pe la şcoală şi am văzut şantierul de acolo. Ne-am gîndit la faptul că directorul Dragoş, împreună cu cadrele didactice fac tot posibilul ca elevii să se simtă bine… Şi am încercat o discuţie la temă. Iniţial, cu directorul şcolii. Mai apoi şi cu profesorii. Din start am înţeles că există o nemulţumire. Şi am aflat că nici cei de la inspectorat şi nici cei de la Centrul bugetar din Şomcuta nu au mişcat un deget pentru ca şcoala din Finteuş să beneficieze de fonduri. Şi atunci au căutat cei de aici să se ajute singuri. Şi au reuşit. Au venit cu destinaţie clară Finteuş, 1,7 miliarde lei. Vechi. Bani suficienţi dacă ar fi cheltuiţi cu chibzuială să se rezolve problemele arzătoare ale şcolii: schimbat de ferestre, toalete şi încălzitul termic. Asta în mare… Banii au venit în martie 2008. Ştim cu toţii ce se întîmplă cînd vin banii. Dar din martie să stai cu banii în cont şi să nu faci nimic… Oare au dat banii iniţial pentru alte proiecte şi acum au adunat şi pentru Finteuş? Oricum, au avut o vară la dispoziţie, a fost vacanţă şi nu s-au executat lucrările. Acum trebuie să faci licitaţii şi să aştepţi ca lucrurile birocratice să se mişte. Şi ridici din umeri că ai acoperire legală. La Centrul bugetar din Şomcuta problemele sunt la ordinea zilei. Inclusiv la Liceul “Ioan Buteanu” reabilitarea se face de mult timp. Am văzut o nepăsare faţă de aceste probleme ale învăţămîntului din zonă. Dar cei de la Inspectorat ce fac? Am văzut la Finteuşu Mare un întreg corp profesoral revoltat de situaţia creată de întîrzierile survenite în reabilitarea şcolii. Am văzut acum că se lucrează. Sunt anunţate ninsori în Maramureş. Cum vor fi realizate aceste lucrări? Şi mai e o supărare a profesorilor din Finteuş… De ce nu s-au făcut mai puţine cabine de toalete? De ce nu s-a început şi cu centrala termică? Este frig şi copiii au nevoie de căldură… Sau de ce nu s-au schimbat tîmplăriile la ferestre cît era vremea bună? Sigur că explicaţii se vor găsi… Dar faptul că nişte copii suferă de frig şi învaţă în condiţii de şantier, nu reprezintă nimic? Pentru nimeni?
Sursa: Graiul Maramuresului

Şcolarii români petrec în medie 32-36 de ore pe săptămână la şcoală, în timp ce părinţii lor stau în jur de 40 de ore pe săptămână la serviciu. Un proiect al Ministerului Sănătăţii, care prevedea reducerea numărului de cursuri, a fost plimbat de Ministerul Educaţiei, în loc să fie transformat în ordin, condamnându-i pe elevi la probleme psihice, dar şi la acte de violenţă, cauzate de surmenaj.
Elevii de 7-8 ani, care abia încep să înţeleagă ce este şcoala, stau în jur de 4 ore la şcoală şi încă vreo 2 acasă, cu teme. Colegii lor puţin mai mari, de la clasele a III-a şi a IV-a, petrec şi câte cinci ore în bănci, iar rezolvarea problemelor la matematică, limbi străine, română le ocupă încă vreo 3 ore din timpul lor liber. Copiii de gimnaziu aproape că nu mai au când să se vadă cu prietenii. Stau minimum 5 ore la şcoală, iar temele, mai grele şi mai multe, le ocupă după-amiezile şi serile. “Dacă apuc să prind o oră de somn după-amiaza este bine. Apoi îmi fac temele în vreo 4-5 ore, iar ţinând cont că sunt în clasa a VIII-a programul este şi mai aglomerat, pentru că fac pregătire suplimentară la şcoală şi la meditaţii”, spune Anca, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 45 din Capitală. Tinerii de liceu au câte 6-7 ore de curs şi 4-5 ore pentru pregătitul temelor. “Am considerat întotdeauna că reprezint părinţii tuturor copiilor şi am căutat să nu dau un exemplu personal, dar nu pot să uit că şi eu am un copil care este la liceu şi pleacă de acasă în jurul orei 11:00 şi ajunge la 20:30-21:00″, spune Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP).

Deşi Ministerul Sănătăţii (MS) a prezentat în august 2008 un proiect de ordin prin care se prevedea şi reducerea numărului de ore la clasă, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au trimis proiectul la revizuire. “Am avut nişte observaţii, există şi puncte de vedere diferite vizavi de acest proiect, iar acum, în ceea ce priveşte orarul, se respectă planul-cadru al Ministerului Educaţiei”, a precizat Liliana Preoteasa, director în cadrul Ministerului Educaţiei.
În baza proiectului MS, elevii ar fi trebuit să aibă un număr maximum de ore stabilit în funcţie de vârstă. Astfel, la clasa I ar fi fost 3-4 ore pe zi, iar la clasele II-IV câte 4 ore pe zi. La clasele V-VIII era vorba de 4-5 ore pe zi, în timp ce la clasele IX-XII se discuta despre 5-6 ore pe zi.

TOTUL PENTRU NOTE
Pe de altă parte, părinţii acuză ministerele şi spun că sunt nemulţumiţi că prichindeii lor petrec acasă, pentru rezolvarea temelor, aproape la fel de mult timp ca şi la şcoală. “Personal stau câte patru ore pe zi cu fetiţa să termine temele. Ghiozdanele, ce să mai zic, cară zilnic peste 5 kilograme. Are culegeri, caiete speciale, plus penar, apă, mâncare”, povesteşte Maria N, mama unei eleve de clasa a II-a.
Mihaela Gună, preşedintele FNAP-IP, explică faptul că părinţii îşi obosesc de multe ori copiii şi din cauza notelor: “Copiii şi părinţii sunt preocupaţi de mărimea notelor, absolut la toate materiile, pentru că acestea contează pentru accesul la un liceu/colegiu. Există o goană după note, pentru că la şcolile sau liceele foarte bune sistemul de notare este mult mai exigent decât la altele, dar elevii concurează pe aceleaşi locuri”.
La finalul unei săptămâni sau al unui ciclu de studii, părinţii se trezesc însă că cei mici suferă de probleme de comunicare, că sunt violenţi, au dorinţa de a ieşi în evidenţă prin acte antisociale şi unii chiar nu fac faţă şi ajung să aibă multe rezultate şcolare slabe.

“Am un copil care este la liceu şi pleacă de acasă în jurul orei 11:00 şi ajunge la 20:30-21:00″
Mihaela Gună,reşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar

Sursa: Jurnalul Naţional
Pe aceeaşi temă: Antena 3

Trei secretari de stat pentru învăţământul preuniversitar candidează la Camera Deputaţilor

La Timişoara, ministrul Educaţiei candidează în tandem cu rectorul Universităţii Politehnice

Şefii inspectoratelor şcolare nu mai vor la catedră, ci în Parlament. Dacă la alegerile locale aproape 70 erau în campanie electorală, la alegerile pentru Parlament, doar 22 de inspectori îşi mai încearcă norocul. Pe lângă aceştia, alţi 11 foşti inspectori şcolari sunt şi ei în campanie electorală. Ultimii doi foşti secretari de stat pentru învăţământul preuniversitar şi actualul şef, dna Zvetlana Preoteasa, nu stau nici ei deoparte. Lupta cea mare se dă între inspectorii liberali şi cei democrat liberali. Statistic, 18 inspectori candidaţi sunt liberali, 10 sunt democrat- liberali, iar alţi cinci sunt de la UDMR (2) şi PSD+PC(3). Aceştia şi-au însuşit deja limbajul politic. Vor salarii mai mari pentru profesori, promovarea pachetului de legi ale Educaţiei sau alinierea învăţământului românesc la cel european. „Mi-a venit rândul să candidez, şi pentru că vreau, şi pentru că e sarcină de partid. Am fost primar la Reghin, am fost consilier şi am experinţă.

Vreau să fac ceva pentru toţi profesorii din ţară”, ne-a declarat Ioan Tuşnea, inspectorul şcolar general din Mureş şi membru PNL, care şi-a luat concediu fără plată pentru a se ocupa de campanie. Oana Badea, inspector şcolar general adjunct în Alba, candidează pentru cameră, din partea PD-L-ului. Consideră că are un atu în faţa contracandidaţilor: a fost şi consilier, în cabinetul ministrului Mihail Hărdău. În Satu Mare, inspectorul general, Buda Viorel, e sigur de victorie, chiar dacă mai are doi colegi de catedră înscrişi în cursa pentru Parlament. Salariul de deputat nu-l încălzeşte, pentru că de la inspectorat câştigă deja 3.000-3.500 lei pe lună.

„Mai sunt şi alţi profesori în campanie: am adjunctul de la UDMR şi fostul inspector, de la PSD, care cadidează pentru Senat. Fără lipsă de modestie vă spun că dacă PNL face un deputat în Satu Mare, acela voi fi eu!”, ne-a declarat Viorel Buda.

Secretarii de stat şi-au făcut blog

Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar şi membru PNL, nu mai este de găsit nici în Ministerul Educaţiei, nici la telefon. În schimb, Paloma Petrescu şi Dumitru Matei, foştii secretari de stat, sunt foarte activi. Paloma Petrescu candidează în Colegiul 8 Constanţa, pentru Camera Deputaţilor, din partea PD-L. Pentru a transmite mesajele electorale cât mai bine, fostul secretar de stat demis în 2006 în urma scandalului de la testele naţionale, şi-a făcut blog. Una dintre postări este despre membrii PNL Constanţa, intitulată Echipajul Speranţa.

„Ăştia suntem! Vrem să schimbăm ceva în viaţa voastră, oameni buni. Nu suntem carierişti, nu vrem să ajungem în Parlamentul României ca să ne facem pentru noi salarii mari, pensii mari sau să ne îmbogăţim pe munca şi banii voştri”, scrie Paloma Petrescu. „E prima oară când candidez şi dacă voi câştiga, îmi voi reprezenta alegătorii aşa cum merită”, ne-a declarat aceasta. Dumitru Matei, penultimul secretar de stat, a intrat vara trecută în PD-L, partidul care l-a susţinut întotdeauna şi care l-a propus pentru funcţia de secretar de stat. Are un contracandidat chiar în persoana inspectorului general, Ioan Tuşnea.

„Nu sunt în competiţie cu dl. Tuşnea. Cel care are priză mai bună la public, să fie votat!”, ne-a declarat Dumitru Matei.

Nouă şefi de universităţi se bat pentru un loc în Parlament

Proaspăt deveniţi şefi de universităţi sau cu vechi state de plată la cârma instituţiilor de învăţământ superior, şapte rectori şi doi preşedinţi şi-au propus să ajungă şi parlamentari. Fiind la al doilea mandat în fruntea Universităţii „Politehnica” din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, candidează, în colegiul numărul 10 din Bucureşti, pentru al patrulea mandat din partea PSD, doar că, de data aceasta, ca senator. Reales, în primăvara acestui an, ca rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti, Florian Popa a intrat în cursa electorală fiind susţinut tot de social-democraţi, în colegiul numărul 7 din Capitală.

La Timişoara, ministrul Educaţiei, Anton Anton, şi rectorul Universităţii Politehnice, Nicolae Robu, se promovează reciproc. De data aceasta, sub sigla liberală. Dacă şeful învăţământului vrea să-şi adjudece un post de deputat, candidând în colegiul numărul 3, Robu, despre care Anton a spus că „e cel mai bun rector”, şi-a propus să devină senator, concurând electoral în colegiul numărul 1.

Adrian Gorun trece în barca PD-L

Aflat în conflict cu premierul Tăriceanu, pe numele căruia a depus o plângere penală, acuzându-l că l-a schimbat „abuziv” din funcţia de secretar general al Ministerului Educaţiei, Adrian Gorun a trecut din barca liberală în cea democrat-liberală. Noul rector al Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu se regăseşte, astfel, pe listele de deputaţi ale Partidului Democrat-Liberal, în colegiul gorjean numărul 1. Din partea aceleiaşi formaţiuni politice candidează şi rectorul Universităţii din Bacău, Valentin Nedeff, care vrea să devină senator în colegiul numărul 1 din municipiu.

Domnul rector ne-a spus că a decis să candideze pentru a reprezenta intelectualitatea în legislativ şi că, dacă va fi ales, va încerca să reducă abandonul şcolar şi să încurajeze educaţia continuă, precizând că nu va renunţa la şefia universităţii şi că nu cunoaşte costurile campaniei: „Am intrat în politică, anul trecut, pentru că ne plângem cu toţii că în acest domeniu nu există oameni de cultură. Am găsit în PD-L o anumită ideologie care îmi convenea, ceva între liberalism şi democraţie, adică un curent de centru-dreapta. Nu am folosit nici un leu, în campanie, partidul s-a ocupat de asta”.

La Bistriţa-Năsăud, preşedintele Academiei de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Ioan Sbârciu, candidează pentru un post de senator în colegiul numărul 11, fiind propus ca ministru al culturii de către PD-L. Nici capii universităţilor private nu stau deoparte, când vine vorba de campania electorală. După o absenţă de patru ani în Parlament, Ion Neagu, rectorul Universităţii „Nicolae Titulescu”, din Bucureşti, s-a înscris, din partea PSD, în colegiul senatorial numărul 2 din Călăraşi. Susţinut de acelaşi partid, preşedintele Universităţii „Bioterra”, din Bucureşti, Ioan Nicolae, candidează, în schimb, în colegiul numărul 2 din Capitală, pe raza căruia se află şi instituţia pe care o conduce.

Info plus:

Inspectorii parlamentari

Inspectorii generali şi adjuncţi din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi din Municipiul Bucureşti sunt cei care aspiră la un mandat de deputat sau senator.

„Dacă voi ajunge în Parlament, nu voi renunţa la funcţia de rector. Voi sta de luni până joi la Bucureşti şi de joi până duminică în teritoriu, pentru doctoranzi şi activitatea de cercetare”. – Valentin Nedeff, rectorul Universităţii din Bacău
Sursa: Gândul

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) vor depune la tribunalele judeţene actele de trimitere în judecată a consiliilor locale şi a instituţiilor de învăţământ, pentru a grăbi aplicarea legii de majorare cu 50% a salariilor profesorilor, au anunţat, joi, reprezentanţii federaţiei.

“Curtea Constituţională pare că tergiversează finalizarea acţiunilor legate de declararea ca neconstituţională a ordonanţei 15/2008, prin care se amână legea de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Încă nu au publicat în Monitorul Oficial motivele pentru care au respins această ordonanţă, motiv pentru care Avocatul Poporului nu poate cere Curţii investigarea legalităţii celei de-a doua ordonanţe de guvern, aceea care anula legea votată de parlament la sfârşitul lunii septembrie. Vrem să dăm în judecată şcolile şi primăriile pentru că, prin acest demers, tribunalul va obliga Curtea să prezinte motivele şi, implicit, în acest fel putem grăbi punerea în aplicare a legii”, a precizat vicepreşedintele FSLI, Simion Hâncescu, citat de NewsIn.

FSLI susţine că, potrivit legii, cadrele didactice pot da în judecată angajatorul şi finanţatorul, în speţă consiliile locale şi instituţiile de învăţământ, pentru nerespectarea legii. Chiar dacă acestea din urmă îşi primesc banii, la rândul lor, de la Executiv, demersul federaţiei nu este unul absurd, afirmă sindicaliştii. “În urma acestui demers, tribunalul va forţa Curtea Constituţională să se pronunţe şi, astfel, să ştim clar după care act normativ vor fi majorate salariile cadrelor didactice”, explică Hâncescu.

Federaţia “Spiru Haret” şi FSLI au solicitat Avocatului Poporului, săptămâna trecută, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea celei de-a doua ordonanţe emise de guvern, 151/2008, prin care salariile cadrelor didactice ar urma să crească, diferenţiat, în două trepte, cu până la 28%. Avocatul aşteaptă să fie publicate motivele pentru care prima ordonanţă emisă de Guvern, ordonanţa 15/2008, care amâna punerea în aplicare a legii de majorare a salariilor profesorilor, a fost declarată neconstituţională.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că salariile cadrelor didactice vor creşte diferenţiat, cu până la 28%, în două trepte, la 1 martie şi, respectiv, 1 septembrie 2009, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate, săptămâna trcută, de Executiv. În medie, această majorare diferenţiată presupune creşterea fondului total de salarii cu 10%. Profesorii universitari nu vor primi niciun ban în plus, deoarece ordonanţa are rolul de a mări cu precădere salariile mici de învăţământ, potrivit premierului.

Sursa: Adevărul
Pe aceeasi tema: Gândul
Realitatea.Net

CONTINUARE. Programul de dotare cu calculatoare a şcolilor şi liceelor va continua şi în perioada 2009-2011, potrivit unei hotărâri aprobate de Executiv.

De asemenea, guvernul a aprobat şi continuarea programului de acordare a unui ajutor financiar liceenilor din clasa a IX-a şi a X-a care vor să-şi cumpere un calculator. Banii necesari finanţării acestor programe vor fi asiguraţi din bugetul ministerului Educaţiei.
Sursa: Evenimentul Zilei
Pe aceeaşi temă: Gândul

Subiectele nu ar trebui să fie afişate pe internet, pentru că elevii copiază pe rupte

Educaţia fizică nu ar trebui să mai fie probă de examen

Publicarea pe internet a subiectelor pentru examenul de bacalaureat ar putea rămâne o amintire. Dacă Ministerul Educaţiei ar ţine cont de propunerile inspectoratelor şcolare judeţene, elevii ar putea să rămână şi fără proba de educaţie fizică.

Din rapoartele ISJ-urilor, bacalaureatul 2008 este departe de a fi un examen al maturităţii, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Publicarea pe internet a subiectelor i-a făcut pe elevi „să se mulţumească să înveţe mecanic sau să-şi pregătească mijloacele necesare pentru copiat”, reiese din raportul ISJ Vaslui, adresat ministerului. Situaţia este semnalată de majoritatea inspectoratelor. În Caraş-Severin, după reevaluarea a 100 de lucrări, inspectorii au observat că există multe cu exprimări şi greşeli identice. „Sunt lucrări în care apar diferite notaţii şi simboluri care nu au nici o legătură cu matematica, ceea ce demonstrează receptarea distorsionată a „mesajelor” primite din eventuale surse”, se arată în raportul ISJ Caraş-Severin.

Acest lucru se întâmplă din cauza supravegherii defectuoase. „În ciuda controalelor şi a semnării angajamentelor, sistemul de supraveghere este veriga cea mai slabă a organizării examenului”, recunosc inspectorii arădeni. Inspectorii şcolari ştiu că elevii copiază din culegerile apărute pe piaţă şi cer ministerului să renunţe la postarea pe internet a subiectelor. „S-a forţat uneori promovarea examenului prin metode care au întrecut puterea de imaginaţie a profesorilor”, reiese din raportul ISJ Prahova. Dacă totuşi ministerul nu renunţă la această idee, inspectorii cer ca măcar să se schimbe numerotarea subiectelor înaintea examenelor sau să nu se mai facă public numărul variantei de examen extrase. Teleormanul şi Vrancea cer chiar ca examenele să constea în teste grilă.

Educaţia fizică – desfiinţată de inspectori

Inspectorii şcolari vor să-i lase pe elevi fără unica disciplină la care aveau toate şansele să obţină o medie cât mai bună: educaţia fizică. „Rezultatele elevilor nu reflectă întotdeauna capacităţile reale ale candidaţilor” (Arad), „s-a semnalat supraevaluarea candidaţilor. Aceste rezultate influenţează negativ la admiterea în învăţământul superior, cât şi obţinerea de burse şi locuri în căminele studenţeşti” (Bistriţa-Năsăud), sunt doar două dintre comentariile ISJ-urilor.

În raportul ISJ Hunedoara se propune ca educaţia fizică să poată fi susţinută doar de elevii de la liceele cu program sportiv, iar Gorjul propune ca aceştia să aibă aviz medical şi avizul profesorului din liceu, pentru a susţine probele. „Acest aviz ar trebui să ateste aptitudinile candidatului pentru proba sportivă, deoarece susţin proba o serie de candidaţi care sunt antitalente”, este soluţia ISJ Gorj. ISJ Constanţa merge mai departe şi propune ca elevul să aibă adeverinţă de la „medicul sportiv“.

Subiecte proaste şi metodologie prea complicată

Reclamaţiile inspectoratelor nu se opresc aici. Majoritatea au semnalat că subiectele de examen sunt foarte prost alcătuite: ori sunt prea grele, ori pun accent pe memorare, ori nu au nici o legătură cu programa şcolară. În acelaşi timp, inspectorii avertizează ministerul că ar trebui să fie mai atent în selectarea profesorilor care elaborează subiectele. Traducerile subiectelor în limbile minorităţilor oficiale, atunci când s-au făcut, „au conţinut greşeli într-o proporţie nepermis şi nejustificat de mare”, iar corectările s-au operat chiar în timpul desfăşurării examenului.

Totodată, inspectoratele îi acuză pe reprezentanţii ministerului că nu sunt capabili să realizeze o metodologie simplă, corectă, care să nu conţină articole contradictorii şi să nu aibă nevoie de peste 30 de note, precizări, proceduri şi adrese, după cum semnalează inspectorii din Arad. ISJ Braşov le-a bătut obrazul celor din minister că şi-au pasat responsabilitatea de la unul la altul, de fiecare dată când li s-a sesizat o problemă.

Info plus:

Dosarele X

Cazurile grupurilor şcolare, unde promovabilitatea a crescut cu peste 50 de procente din vară până în toamnă, sunt o caracteristică esenţială a bacalaureatului. În judeţul Ialomiţa, în prima sesiune a examenului, în patru grupuri şcolare, promovabilitatea a fost cuprinsă între 12,20% şi 18,75%. În sesiunea din toamnă, mai bine de jumătate dintre elevii picaţi s-au deşteptat. Astfel, în trei din cele patru grupuri şcolare promovabilitatea a depăşit 60%.

268 de elevi au fost eliminaţi şi 98 de profesori sancţionaţi

Comic Cazuri de pomină

Întâi la poliţie, apoi la bac

Chiar dacă nu s-a remarcat prin calitate, bacalaureatul din 2008 s-ar putea remarca prin cazurile amuzante. Un candidat din Hunedoara a dat examen după o variantă de rezervă pentru că, la ora 8 dimineaţa, era la secţia de poliţie. „Inculpatul” era cercetat într-un caz penal. O altă candidată, de această dată din judeţul Argeş, a spus că ea nu ştie să scrie decât cu majuscule. Comisia judeţeană de examen a decis să o ajute. După fiecare probă, un membru al comisiei de examen i-a transcris lucrările, cu caractere normale, în prezenţa ei şi a asistenţilor. În judeţul Alba, un candidat a întârziat şi s-a hotărât de-abia la ora 13 să facă o cerere, pentru a susţine examenul după o variantă de rezervă.

Cererea sa nu a fost aprobată de comisia judeţeană de examen. În Maramureş însă, trei candidaţi au susţinut bacalaureatul după alte variante decât cele extrase, deoarece profesorii au încurcat subiectele. Cu toate acestea, chiar Ministerul Educaţiei a aprobat continuarea examenului cu respectivele subiecte şi a decis să se întreprindă o anchetă. Inspectoratul judeţean nu a precizat însă cine sunt vinovaţii şi ce sancţiuni au primit. (E.L.)

Sursa: Gândul

Un alt articol pe aceesi tema gasiti la adresa:
http://www.informatia-zilei.ro/index.php?sect=social&editia=bm&data=2008-11-20&id=37973

Problemele din sistemul de invatamant maramuresean continua sa apara odata cu instalarea firgului. Dupa cazurile semnalate in institutiile din Remetea Chioarului, Vima Mica si Sighetu Marmatiei, unde elevii se incalzesc la radiatoare, a venit si randul Gradinitei “Ion Creanga” din Baia Mare. Lucrurile stau ceva mai bine aici, in sensul in care exista incalzire, dar cladirea este un adevarat santier.

Lucrarile de modernizare au inceput abia in 10 noiembrie, fapt pentru care micutii se joaca printre moloz si zgomot de baros. Explicatia conducerii gradinitei este una simpla: banii!

“Toata vara nu am primit niciun leu. Banii au venit abia la finele lui ctombrie. Am vrut sa inchidem gradinita pe perioada derularii lucrarilor dar parintii si-au dat acordul sa isi aduca copii la gradinita si in aceasta situatie. Am stabilit impreuna cu ei un program de lucru pentru muncitori iar in timpul somnului copiilor nu se efectueaza lucrari care implica zgomot”, a declarat pentru citynews.ro directorul Gradinitei “Ion Creanga”, Cornelia Lascu. Ea mai precizeaza si faptul ca, daca lucrarile nu erau demarate pana la 11 noiembrie risca sa piarda autorizatia de functionare sanitar-veterinara.

“In gradinita nu exista izolator si trebuia sa facem lucrari la grupul sanitar precum si modernizarea unei sali de curatare a zarzavaturilor”, a mai adaugat directorul Lascu.

Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures sustin ca situatia este control si, in necunostinta de cauza, spun ca lucrarile au fost finalizate inca din 20 octombrie.

“Gradinita a fost cuprinsa intr-un programul de reabilitare, iar lucrarile s-au incheiat in 20 octombrie. Este foarte probabil ca lucrarile de curatenie sa fi intarziat”, a declarat purtatorul de cuvant al ISJ Maramures, Pavel Filip.

Simona Voita
Sursa: citynews

Doua scoli, una in reparatii generale cu lucrarile sistate, cealalta in curs de finalizare, insa fara sitem de incalzire centrala. Aceasta este situatia celor doua scoli din comuna Vima Mica, acolo unde elevii si dascalii se incalzesc la radioatoare.

“Autoritatile locale si inspectoratul ne-au promis, inca din vara ca scoala din Vima Mica va fi complet reabilitata pana va incepe anul scolar. Lucrarile au fost insa mult intarziate, iar in acest moment se tencuieste inca si lipsesc geamurile termopan care ne-au fost promise. In aceste conditii prescolarii si elevii din clasa simultana I-IV au fost mutati intr-o cladire ce apartine primariei, acolo unde exista incalzire. Pe ceilalti elevi, respectiv clasele V-VIII, i-am mutat in scoala din Vima Mare, acolo unde am sperat sa finalizam lucrarile de reabilitare. Din nefericire banii nu au ajuns, si din suma totala ce trebuia sa o dam constructorului, respectiv 110.000 lei, au fost achitati doar 50.000 lei, iar muncitorii s-au oprit din lucru. Mai trebuie instalat sistemul de incalzire, dar pana atunci ne descurcam cu ce putem”, a declarat pentru citynews.ro directorul institutiei, Mariana Roman.

In fiecare din cele patru clase au fost instalate cate doua radiatoare si unul in sala profesorala. “Pana ieri au fost suficiente, insa odata cu venirea frigului nu mai fac fata. Astazi am trimis o adresa catre inspectorat in care solicitam sa ne mai trimita inca patru-cinci radiatoare, dar si sa ne aprobe suspendarea cursurilor de maine si poimaine. Vineri este cerc profesoral si orele sunt deja sistate, dar pana vin radiatoarele trebuie sa trimitem copiii acasa pentru ca e foarte frig. Vor face ore doar cei din clasele a VII-a si a VIII-a, deoarece pentru ei urmeaza tezele cu subiect unic. Restul vor merge acasa si vom incerca sa recuperam cele doua zile in doua sambete”, a mai precizat Mariana Roman.

Autoritatile din Vima Mica dezbat astazi, in consiliu local, proiectul de finantare a sistemului de incalzire de la scoala din Vima Mare, care ar putea rezolva, cel putin partial, problema elevilor din aceasta comuna. “Daca vom primi cei 30.000 de lei de care avem nevoie pentru a porni caldura ne vom descurca in aceasta iarna, chiar daca lucrarile de la scoala din Vima Mica nu vor fi finalizate. Vom continua sa tinem elevii in scoala din Vima Mare, acolo unde vor avea incalzire”, a declarat directoarea institutiei.

In Scoala din Vima Mica invata 90 de elevi, din care 67 in ciclul gimnazial, 12 in clasa simultana I-IV si 11 la gradinita.

Tania Purcaru